Suntem mai mulți extratereștrii la cârciumă, pe planeta Nibiru. Sau la Carul cu Bere. Ce mai contează!? Eu sunt cel mai vechi extraterestru de la masă, restul, venusieni, antalieni, marozi, boboni și jupiterieni, mai proaspeți, transfugi de pe planetele lor.
Toți muncesc la noi, în România, care la asfalt, care pe litoral, care la salubritate, care se ocupă cu șmangleala, cu camăta, fiecare extraterestru după posibilitățile lui. Toți speriați foarte tare. Că dacă ne atacă Rusia?! Un venusian zice, dom’le, Mircea Badea ar putea fi un bun Zelensky al României! Păi, da. Zelensky își iubește țara? Da, își iubește țara. Mircea Badea își iubește țara? Da, sigur că da, Mircea Badea iubește România.
Altul, un jupiterian mofluz zice, frate, dacă sună alarma Iohannis se duce la o partidă de golf în Africa. Altul, un saturnian taciturn zice, frate dacă sună alarma, Ciolacu se duce să joace table cu Iliescu în Cișmigiu. Altul, un plutonian stafidit zice, frate, dacă sună alarma, Ciucă se duce în Piața Matache să se ciorovăiască, vezi bine, cu Emilia Șercan. Da, e cam nasol, frate, zice un marțian tembel, Mircea Badea e soluția, e băiat deștept, le are cu politica așa ca nimeni altul în România, îl iubesc milioane de oameni, ar fi bun de Președinte, îl alege lumea în doi timpi și trei mișcări, unde mai pui că știe să vorbească de la om la om și cu soldații și cu generalii și cu oamenii din popor, te-ai prins?! Și cum facem, întreb eu, în naivitatea mea cosmică de extraterestru amețit. Niște venusieni încep să râdă, râd de mine, cu alte cuvinte.
Auzi musiu, zice unul de pe Jupiter, noi putem distorsiona Timpul, pricepi? Îl distorsionăm, punem de alegeri prezidențiale, poporul îl alege pe Mircea Badea ca președinte al României și ne-am scos. Și cum ne era nouă mai bine c-am găsit soluția salvatoare, pac, se produce un Portal Spațiu -Timp și apar niște tipi, vin ei din lumină în lumină, încoace, cât să le distingem chipul. Păi să vezi cine sunt! Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Ioan Alexandru Cuza. Extratereștrii mai noi, țuț, nu se așteptau la una ca asta. Ne-ați chemat, zice Tudor Vladimirescu, impunător, măreț, bărbat adevărat. Eu mă duc să-l salut, îi povestesc în două, trei cuvinte că avem noi de gând să salvăm România cu Mircea Badea.
Tudor Vladimirescu tace o clipă, se gândește. Nu e rău gândul ăsta al vostru doar că întâi de toate trebuie să puneți mâna pe trădătorii care l-ar lăsa baltă pe omul vostru în fața rușilor. Păi uite, vezi, la asta nu ne-am gândit. Și se lasă așa, o tăcere monumentală peste noi de se aude cum curge Istoria năvalnic peste noi toți, ce istorie nebună, istorie grea, profundă, tragică. Și se duce Istoria la vale cu tot cu Dâmbovița, apoi la vale cu valurile Dunării, până pe țărmul Mării Negre și tot așa, mai departe, până în largul oceanului.