Elena Lasconi a primit undă verde de la Macron să conducă România

Hai, gata cu panarama asta de doi lei cu alegerile prezidențiale. Macron s-a dus la Trump, la Washington, mai ieri, pe la ora nouă de dimineață. Când să intre la Trump, l-a oprit o divizie specială de la CIA. STOP, Macron.

Macron a făcut stop, că nu te joci cu CIA. Președintele Donald Trump are o ședință de pupat picioarele lui Elon Musk, pricepi Macron?! Asta e, toată America știe faza asta, e la curent, pretutindeni pe monitoarele americane se vede cu ochiul liber cum Donald Trump îi pupă picioarele lui Elon Musk. Așa merg lucrurile, nu e de joacă. În sfârșit, Macron intră la Donald Trump în biroul ovalizat și Trump îl întreabă într-o rusească neaoșă, Zdorova Tavarșci Macron, kakaia interes?! Macron zice ceva pe franțuzește și Trump izbucnește în hohote de râs, că așa l-au învățat influencerii lui, să râdă când nu înțelege în ce limbă vorbesc cei din jur.

Macron insistă nervos. Donald Trump întreabă, americănește, pragmatic, cine e gagica asta Lasconi, frate Macroane?! Așa ca între frați, zice Macron repede, pe nerăsuflate. OK, barosane Macroane, așa facem, pa, pa Georgescu, adio Ponta, ce să mai zic de Antonescu și toată gașca. Lasconi e aleasa noastră. Macron răsuflă ușurat, acum că principalu’ punkt pe ordinea de zi a fost atins cu succes. Și gata, românașilor. Ce mai vreți? Ciolacu, Becali, Ponta, Gerogescu, Simion, alții care vreți voi? Gata, s-au ras pe bot. Vai de capu’ lu’ Vlase de la SIE, omu’ lu’ Hrebe! Cum să se babardească el cu Serviciile Secrete Franțuzești?! Acum, fie vorba între noi, Hrebenciuc este unul dintre maeștrii strategiilor post-decembriste, trebuie să recunoaștem.

A doua la mână, DST e un serviciu secret barosan, nene, nu te joci cu el. Dar, a treia la mână, toți agenții secreți din lume se întlnescu unii cu alții, schimbă emailuri, stau de vorbă unii cu alții la geneva, la Nairobi, oriunde vrei tu în Asia. Păi altfel nu se poate. Agenții ruși se cunosc cu agenții americani care se cunosc cu agenții francezi care se cunosc cu cei din MOSSAD care se cunosc cu cei din MI5 și așa mai departe. Așa că, nu vă mai perpeliți pe Dâmbovița, Elena Lasconi e favorita. O votați, n-o votați, fata asta simpatică o să conducă România. Chit că panarama aia de Anca Alexandrescu o să țipe isteric pe ecranu’ tembelizorului iar alde Pipera o să mai bâiguie el niște tâmpenii de-ale lui despre mișcările militarilor din NATO, iar Piedone o să hingherească meserie pe toți micii industriași români. Acum să vă zic povestea de astăzi. Cică niște peneliști de vază, cică niște auriști de vază, cică niște pesediști de vază, cică niște useriști de vază au naufragiat cu pachebotu’ lui Bill Gates pe o insulă în Oceanul pacific, pe bune dacă vă mint eu pe voi. Și acum, dandanaua! Oceanul se vede acum cu ochiul liber. Câțiva pesediști încearcă să construiască o pirogă. Niște peneliști încearcă să construiască o pirogă.

Nu, nu e un concurs de la ProTV. Pur și simplu s-a modificat axa Pământului. În depărtare se zăresc niște nori de furtună, nu știu care zice niște bazaconii despre Einstein. Nu e Einstein de vină. Fenomenul nu e legat de Teoria Relativității. Câțiva finanțiști își iau inima-n dinți și-și propun să deseneze harta noului continent. O să facem o plimbare pe plajă, cartografiem. Niște poporani se zbenguiesc prin valuri, lor nu le pasă, nu au de pierdut nimic în viața asta, ce dacă-i întoarce universul cu poponeața-n sus! Niște useriști întreabă unde este Europa. Nu mai e. Niște filo-ruși de la Academie întreabă unde e Rusia. Nu mai e. În general, așa, e acalmie. Cresc palmieri în jur, se vede o balenă vorbitoare în larg. Totul e de neînțeles. S-au amestecat epocile căci apar niște soldați romani și, iată, numai prezența lor atestă faptul că ne tragem de la Roma și nu invers cum tot încearcă să ne convingă un profesor titular de catedră din Balta Albă. Punct. Punct și de la capăt. Sunt câteva mii de supraviețuitori ai acestui cataclism, nu are sens să-i numesc acum pe toți că nu mai terminăm povestirea asta până la închiderea ediției. Până la urmă, toți supraviețuitorii sunt invitați politicos să construiască o pirogă ca să ne avântăm, în sfârșit, în larg, uite, dincolo de orizont. Suntem cu toții acum pe o insulă ceva mai mare, a mai rămas ceva din București, așa a fost să fie. Pesediștii și cu peneliștii și cu useriștii rămași în viață, ne anunță printr-un megafon că au dat la pace.

Adică în scurt timp vom avea, aici pe insulă, un parlament asemănător cu cel din anul 2018, pensii la fel de volatile, ceva autostrăzi crăpate, un pic de democrație, nu multă ca să nu ni se urce la cap. Dar, vai, nu știu care se uită cu ocheanul în larg și, ce să vezi?! O mie de corăbii înegresc orizontul acum. Steagul cu cap de mort fâlfâie amenințător pe catarge. Asta e. Pirații se întorc acasă și, cum să vă spun, nu-i văd deloc bine pe politicienii ăștia care tocmai se gândeau c-or să ne exploateze din nou, cu vârf și îndesat.