Uniunea Europeană caută o soluție pentru etichetarea nutrițională, după ce a exclus Nutri-Score, popular printre consumatorii din Franța, dar ținta unui protest condus de Italia, care îl consideră o amenințare la adresa industriei sale agroalimentare și gastronomiei.
Ca parte a strategiei „De la fermă la furculiță”, Comisia Europeană trebuia să prezinte o propunere de etichetare armonizată și obligatorie până la sfârșitul lui 2022 pentru a combate „junk food”, dar a fost amânată până în acest an.
Nutri-Score-ul francez, cu etichetele sale de la verde la roșu, cu litere de la A la E pentru a evalua conținutul de „nutrienți buni” (proteine, fibre) și nutrienți „răi” (zahăr, sare, acizi grași), era inițial favorit pentru a fi extins la UE-27.
A fost deja adoptat de șase state membre ale UE: Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos, Luxemburg și Spania.Asta fără a conta pe opoziția virulentă a Italiei, care a reușit să mobilizeze Cipru, Grecia, Republica Cehă, România și Ungaria.
„Comisia nu va propune Nutri-Score ca atare, pentru „a nu pune pe masă ceva care polarizează dezbaterea”, a anunțat la sfârșitul lunii septembrie Claire Bury, un funcționar al Comisiei pentru durabilitate alimentară.
Bruxelles examinează în prezent diferitele etichete existente: Nutri-Score, ale cărui linii generale ar putea servi în cele din urmă drept sursă de inspirație, logo-urile verzi sau negre ale țărilor nordice (mai puțin restrictive) și sistemul Nutrinform Battery promovat de Italia, care ia în considerare porțiile potențial consumate.
Încă din campania electorală, premierul italian Giorgia Meloni a pus piciorul în prag, denunțând măsuri care ar fi „discriminatorii și ar penaliza sistemul nostru agroalimentar”.
Puternica industrie națională și giganții săi precum Ferrero (Nutella, Rochers) ar fi afectați, iar Roma se teme, de asemenea, de o devalorizare a produselor emblematice ale gastronomiei sale și ale dietei mediteraneene (ulei de măsline, miere, parmezanul, șunca de Parma, pizza).
Coldiretti, principala asociație profesională a sectorului agricol italian, atrage atenția asupra paradoxului Nutri-Score, care sfârșește prin a „exclude din alimentație alimente sănătoase și naturale, care se află pe masă de secole, în favoarea produselor artificiale”.
Un argument preluat cu ușurință de mai mulți eurodeputați, care sugerează să se vizeze alimentele ultraprocesate și comercializarea lor, mai degrabă decât produsele locale.
Timpul se scurge: propunerea Comisiei trebuie să fie dezbătută de statele membre și apoi prezentată deputaților europeni, al căror mandat expiră în 2024.Producătorii regionali tradiționali, precum și marile mărci internaționale de băuturi răcoritoare și produse de cofetărie refuză să afișeze Nutri-Score.