Încă ne rușinăm să vorbim despre anxietate, depresie sau atacuri de panică. Dar negarea nu vindecă. O societate sănătoasă începe cu oameni care pot spune: „am nevoie de sprijin”.
În ciuda faptului că trăim într-o eră digitală, în care avem acces instant la informații și resurse, mulți români suferă în tăcere. Fie din rușine, fie din teamă, fie din lipsa de încredere.
📊 Conform unui raport Code4Romania (2024), peste 70% dintre persoanele cu simptome de anxietate sau depresie nu cer ajutor. Nu pentru că nu au nevoie – ci pentru că stigmatul din jurul bolilor mintale e încă prezent în familie, la muncă, în comunitate.
Ce înseamnă, de fapt, stigmatul?
Este o etichetă negativă pusă asupra celor care suferă de o tulburare mintală. Adesea, oamenii sunt văzuți ca „slabi”, „ciudați”, „instabili” sau „leneși”.
🧠 Și totuși, problemele mintale sunt afecțiuni reale, exact ca diabetul, hipertensiunea sau o gripă severă. Dar spre deosebire de aceste boli „vizibile”, tulburările mintale sunt adesea invizibile – dar la fel de dureroase.
Cele mai frecvente mituri care alimentează stigmatul
❌ „Doar nebunii merg la psiholog”
✅ Complet fals. Cei care cer ajutor sunt conștienți și curajoși.
❌ „Trebuie să te descurci singur, altfel ești slab”
✅ Puterea adevărată este să știi când ai nevoie de sprijin.
❌ „Dacă iei pastile, ești dependent sau periculos”
✅ Medicamentele psihotrope, când sunt prescrise corect, pot salva vieți.
❌ „E doar o fază, o să-ți treacă”
✅ Anxietatea și depresia netratate pot deveni cronice sau chiar amenințătoare de viață.
De ce ezităm, în realitate, să cerem ajutor?
- Rușinea: „Ce vor spune ceilalți?”
- Teamă de judecată: „Dacă află colegii?”
- Lipsa educației emoționale: „Nu știu cum să vorbesc despre asta.”
- Costuri sau acces limitat la psihologi sau psihiatri
- Traume nerezolvate din copilărie, în care emoțiile au fost negate
În plus, mulți români au crescut cu expresii precum „Nu mai plânge, nu ești copil”, „Taci și înghite”, „Fii tare”. Aceste convingeri pot transforma orice semn de vulnerabilitate într-o vină profundă.
Ce efecte are stigmatul asupra sănătății mintale?
🧨 Stigmatul:
- împiedică accesul la tratament
- prelungește suferința interioară
- scade stima de sine și încrederea
- contribuie la izolare socială
- poate duce la depresie severă sau suicid
📉 Organizația Mondială a Sănătății avertizează că peste 800.000 de oameni mor anual prin suicid – iar majoritatea nu au cerut niciodată ajutor.
Ce putem face pentru a schimba această cultură?
✅ 1. Normalizează conversațiile despre sănătatea mintală
Povestește despre anxietate, epuizare sau stres ca despre ceva normal, nu rușinos.
✅ 2. Oferă sprijin, nu sfaturi
Când cineva îți spune că suferă, nu îi da soluții rapide. Spune: „Sunt aici. Vrei să vorbim?”.
✅ 3. Fii un exemplu
Dacă ai fost la terapie sau ai cerut ajutor, spune-o. Vei inspira alți oameni să facă același pas.
✅ 4. Susține educația emoțională în școli și în comunitate
Emoțiile nu sunt materii opționale. Sunt baza unui adult sănătos.
Concluzie: A cere ajutor este un act de curaj, nu de slăbiciune
Rușinea nu vindecă. Tăcerea nu aliniază gândurile.
Dacă simți că ceva nu e în regulă cu tine – nu ești defect, ci ești om.
Să ai grijă de sănătatea ta mintală e la fel de important ca un control de rutină sau o alimentație echilibrată.
🧩 Când spui „nu pot singur” – nu ceri milă, ci alegi viața. Și e cea mai sănătoasă alegere.