Sindicatele din Sănătate acuză: Guvernul taie din banii spitalelor publice ca să majoreze sumele pentru privați

Federația Solidaritatea Sanitară acuză Guvernul că vrea să taie din banii spitalelor publice pentru a-i direcționa către clinicile private. Sindicaliștii au apelat la o analiză independentă, care a demonstrat că nu cheltuielile cu salariile din spitale sunt marea problemă a sistemului, dat fiind că acestea s-au redus drastic în ultimii ani. Reforma nu este îndreptată în direcția reducerii adevăratelor surse ale creșterii costurilor pe sănătate, ci mai curând în direcția creșterii profiturilor din zona privată, avertizează Federația.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a solicitat experților săi o analiză independentă a datelor privind finanțarea Sănătății, rezultatele acesteia spunând o cu totul altă poveste decât cea rostită public de premierul Bolojan, astfel că reforma finanțării publice a Sănătății este îndreptată într-o direcție greșită.

În perioada 2023 -2025, bugetul CNASS a crescut de la 59.7 mld. lei (2023) la un estimat de 79.1 mld lei (2025; mai exact jumătate din sumă pentru prima jumătate a acestui an). Această evoluție indică o creștere a bugetului CNASS cu 19,4 mld. lei. Din perspectivă procentuală, este o creștere cu 32% în acest interval, creșterea reprezentând cca. 24,52 % din bugetul actual al CNASS, arată Federația Solidaritatea Sanitară. Datele arată că din cele 19,4 mld lei în plus la bugetul CNASS, doar 7,3 miliarde lei au fost alocate spitalelor publice. Restul de 12 miliarde lei (adică cca. 62% din creșterea bugetului CNASS; sau 15% din bugetul actual al CNASS) fiind alocată altor tipuri de cheltuieli ale CNAS.

”Adică, cea mai mare parte a creșterii bugetului CNASS din ultimii 2 ani nu este generată de creșterile salariale din spitalele publice, ci de alte cheltuieli. Din perspectiva intențiilor de reducere a cheltuielilor poate fi constatat că cele 12 miliarde lei în plus la alte tipuri de cheltuieli decât cele salariale reprezintă mai bine de 2 puncte procentuale adăugate la cheltuielile totale ale sănătății din totalul cheltuielilor bugetare”, se precizează în analiza Federației Solidaritatea Sanitară.

Bugetul alocat deja a scăzut

Comparativ cu anul 2023, procentul din bugetul CNASS alocat spitalelor publice a scăzut de la 62,7% din bugetul CNASS (2023) la 56,7% (2025). Intenția de a scădea în special cheltuielile publice ale spitalelor, în condițiile în care acestea au avut deja o scădere procentului alocate din bugetul CNASS cu 6,1 puncte procentuale, nu este o direcție adecvată de reforma, semnalează sindicaliștii din sistem. În anul 2018 procentul din bugetul CNASS alocat spitalelor publice era de 67,3%, ceea ce înseamnă că, în doar 7 ani, procentul alocat spitalelor publice din totalul bugetului CNSASS a scăzut cu 10,8 puncte procentuale.

Adică, o scădere a ponderii finanțării spitalelor publice din totalul bugetului CNASS de 18,7%. Este clar că reforma ponderii finanțării spitalelor publice din totalul buget alocat sănătății s-a petrecut deja, ea fiind determinată (implicit) de interesele pentru creșterea alocării sumelor din bugetul sănătății în alte direcții, atrage atenția Federația Solidaritatea Sanitară. Dacă în anul 2023 cheltuielile cu salariile în spitalele publice echivalau cu cca. 40,9% raportat la bugetul CNASS, în anul 2025 ele sunt la cca. 38,2% raportat la bugetul CNASS, în timp ce, în 2018,  acestea erau la nivelul de 48,1% raportat la bugetul CNASS. ”Acest lucru demonstrează că reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile în spitalele publice în totalul bugetului public a sănătății s-a desfășurat deja, fiind deja dusă la limita maximă”, susțin sindicaliștii.

Interese pentru sectorul privat

Nu cheltuielile spitalelor sunt sursa problemei și, cu toate acestea, intențiile de reformă sunt îndreptate prioritar către reducerea cheltuielilor spitalelor publice (la care se adaugă – conform declarațiilor oficiale – majorarea sumelor alocate unităților private), avertizează Federația Solidaritatea Sanitară.

”Direcțiile care generează o creștere a costurilor sunt cu totul altele. Cu toate acestea, oficialii anunță intenția creșterea costurilor în aceste direcții (cum ar fi sumele alocate sectorului privat). Din aceste date putem constata că reducerea cheltuielilor cu salariile nu constituie o măsură rațională de reformă, care să contribuie semnificativ la rezolvarea problemei deficitului bugetar. Reforma nu este îndreptată în direcția reducerii adevăratelor surse ale creșterii costurilor pe sănătate, ci mai curând în direcția creșterii profiturilor din zona privată, pe seama (printre altele) a costurilor salariale”, se mai arată în analiza Federației Solidaritatea Sanitară.