Planul de acțiuni pentru Strategia Națională de Sănătate pentru 2023-2030 cuprinde exact ceea ce nega ministrul Alexandru Rafila. Restricționarea până la interdicție a consumului de antibiotice. Practic, ministerul a anunțat implementarea de alerte la prescrierea de antibiotice și controlul la sânge efectuat la cabinetele medicale, urmărindu-se corelarea cu codurile diagnostic. Strategia mai cuprinde și o descurajare a populației în a se adresa spitalelor și unităților de primiri urgențe.
Restricționarea severă a consumului de antibiotice a fost cuprinsă și în planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale de Sănătate pentru 2023-2030. În ce privește populația, aceasta va fi ținta unor campanii de informare, educare, conștientizare privind utilizarea antibioticelor, coroborate, evident, cu o monitorizare a eliberării antimicrobienelor în farmacii. Totodată, se va urmări îmbunătățirea coordonării cu agențiile și instituțiile care au responsabilități în domeniu, în vederea elaborării de politici comune referitoare la utilizarea responsabilă a antibioticelor (mediu înconjurător, plante, populație animală, populație umană). În spitale se vor aplica noi politici de prescriere adecvată a antibioticelor și se vor forma echipe multidisciplinare pentru monitorizarea prescrierii de antibiotice (medic curant, infecționist, epidemiolog, farmacist clinician, medic de laborator, microbiolog, biolog). Ministerul Sănătății anunță și monitorizarea prescrierii de antibiotice în ambulatoriu, inclusiv prin corelarea cu codurile diagnostice pentru care a fost efectuată prescrierea, precum și implementarea de alerte la prescrierea de antibiotice. Astfel, în practică, medicii nu vor mai avea voie să prescrie antibiotice decât în anumite afecțiuni, în funcție și de gradul de gravitate a acestora.
Mai puține internări
Deși spitalele funcționează la jumătate din capacitate, având în vedere reducerea numărului de pacienți, Ministerul Sănătății vrea să diminueze ”supra-utilizarea serviciilor spitalicești și spitalizările evitabile”, prin utilizarea cu precădere a asistenței medicale primare. În plus, se are în vedere educarea și informarea populației generale referitor la utilizarea corespunzătoare a structurilor de primiri urgențe (CPU/ UPU), în vederea scăderii utilizării excesive a serviciilor din CPU / UPU, precum și creșterea gradului de informare privind serviciile și modul de utilizare al serviciilor CPU/UPU. În fapt, fenomenul îndreptării pacienților către urgențe și spitale provine de la marea reformă din Sănătate, pedelisto-liberală, din 2006, când, pentru a descuraja populația să acceseze servicii medicale, a fost interpus medicul de familie. Rolul acestuia a devenit unul decorativ, din punct de vedere profesional, iar principala sa atribuție a devenit eliberarea biletelor de trimitere. Prin aceste măsuri, medicul de familie a fost deprofesionalizat, prin interdicția de a prescrie medicamente, de a pune diagnostice și de a trata diverse afecțiuni. Pacientul era și este încă pus pe drumuri, de la medicul de familie, la analize, apoi la medicul specialist, unde trebuie să stea cu orele pentru o amărâtă de rețetă. Pentru a evita acest coșmar, evident, pacienții preferau să se ducă la spital.
La loc comanda!
Noua strategie urmărește o întoarcere la medicina primară, și nu doar declarativă, ca până acum. Ministerul Sănătății anunță diversificarea rolurilor furnizorilor de asistență medicală primară și creșterea adecvată și sustenabilă a competențelor acestora, prioritar pentru furnizarea serviciilor de sănătate care au ca rezultat menținerea/ îmbunătățirea stării de sănătate a populației deservite, depistarea precoce, diagnosticul și tratamentul în timp util și prevenirea complicațiilor bolilor cu impact major în sănătatea publică. Mai exact, medicii de familie vor putea finaliza diagnosticul pentru un set definit de afecțiuni prin prescrierea investigațiilor corespunzătoare, vor iniția tratamente pentru un set extins de afecțiuni și vor prescrie de investigații/ explorări pentru monitorizarea tratamentului pentru un set extins de afecțiuni. De asemenea, vor fi elaborate ghiduri și protocoale de practică medicală în asistența medicală primară, extinse conform competențelor medicilor de familie, urmărindu-se, astfel, reducerea trimiterilor, consulturilor și internărilor, în special pentru spitalizările evitabile.