Raportul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) pe 2022 privind analiza evoluției bolilor transmisibile relevă o creștere uriașă a numărului de reacții adverse postvaccinare. Creșterea s-a manifestat în cazul tuturor vaccinurilor, nu numai al celui anti-Covid. Cu toate acestea, INSP deplânge scăderea încrederii populației în vaccinuri, acuzând campaniile de dezinformare.
Analiza evoluției bolilor transmisibile aflate în supraveghere și raportul pe 2022 al INSP semnalează o scădere a vaccinării anti-Covid, ca urmare a renunțării la măsurile restrictive, a scăderii încrederii în vaccin din cauza reinfectărilor și a campaniilor de dezinformare. O scădere a procentului de vaccinați se constată și la celelalte vaccinuri din programele naționale, în special ROR. Potrivit raportului INSP, în anul 2022, în cadrul sistemului de supraveghere a reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) au fost raportate 1.281 cazuri suspecte RAPI, cu 94,0% mai puține față de anul precedent. De la 21 de cazuri raportate în 2020, reacțiile adverse postvaccinale au sărit la aproape 20.000 în 2021.
De precizat că media RAPI din 2011 până în 2020 a fost undeva la 90 pe an. Chiar și în 2022, când numărul celor care s-au vaccinat anti-Covid a scăzut drastic, au fost validate 870 de reacții adverse, din 1.281 de cazuri suspectate a fi RAPI. Dintre acestea, 821 (94,4%) au fost asociate cu componentele vaccinului, 32 (3,7%) asociate cu anxietate, 13 (1,5%) asociate cu componenetele vaccinului și anxietate și 4 (0,5%) asociate cu erori programatice. Din cele 870 de reacții adverse, 368 (42,3%) au fost înregistrate după administrarea produselor vaccinale Covid-19. Dacă la alte produse vaccinale, din numărul de 573 de cazuri suspecte a fi RAPI, 502 au fost confirmate, în cazul vaccinurilor Covid, din 708 cazuri suspecte, doar 368 au fost validate. Per ansamblu, se constată o explozie a numărului de reacții adverse la vaccinurile din programele naționale, fapt care confirmă justețea reticenței populației la aceste produse.
Persoanele tinere, cele mai afectate
La vaccinul Covid, cele mai multe reacții adverse au fost înregistrate la grupele de vârstă de 30-34 de ani, 35-39 de ani și 40-44 de ani, arată INSP. Pe parcursul anului 2022, vaccinul Covid a provocat 119 cazuri de limfoadenopatii, un caz de miocardită, 6 de tromboză, 18 reacții alegice, două cazuri de șoc anafilactic, 5 de insomnii, 79 de cefalee, 24 de parestezii, 4 de paralizie facială și 33 de cazuri de diferite tulburări ale sistemului nervos. Totodată, s-au validat 37 de tulburări gastrointestinale, 109 de tulburări scheletice și ale țesutului conjunctiv, 173 de tulburări generale și la nivelul locului de administrare, 153 de tulburări cutanate și ale țesutului subcutanat și 33 de cazuri de anxietate, existând persoane care au avut mai mult de o reacție adversă, după cum precizează INSP. În ce privește celelalte vaccinuri, cele mai multe efecte adverse au fost observate după administrarea antigripalului Influvac Tetra, cu 244 de cazuri, la DTPa-VPI-Hib-HB și Pneumococic, 70 de cazuri, și la vaccinul ROR, 56 de cazuri. Cel mai mare număr de cazuri (34,6%) s-a înregistrat la adulți cu vârstă peste 50 ani după administrarea produsului vaccinal Influvac Tetra, fiind urmată de copii cu vârsta sub 1 an (23,5%), respectiv copii vârsta de 1 an (12,2%).
Sub ținta stabilită de OMS
În anul 2022, în cadrul sistemului de supraveghere, la nivel național au fost detectate 17 cazuri rujeolă (16 confirmate cu laboratorul, 1 confirmat doar pe criterii clinice). Incidența la nivel național în anul 2022 a fost de 0,1%000 locuitori (0 %000 în 2021) și nu a fost raportat niciun deces. ”Vaccinul combinat rujeolă- rubeolă- oreion (ROR) a fost introdus în calendarul național începând cu anul 2005, acoperirile vaccinale menținându-se o perioadă de timp peste 95% (ținta OMS); din 2010 valorile acestor acoperiri vaccinale au avut o tendință descrescătoare, situându-se în 2022 la 83,4% (doza I) și la 71,4% (doza a-II-a). Acest lucru se datorează într-o oarecare măsură și scăderii încrederii în beneficiile vaccinării, concretizată prin refuzul părinților de a-și vaccina copiii”, se arată în raportul INSP.