Pericolul migrației. UE, contaminată cu una dintre cele mai grave boli contagioase

Focarele de difterie apărute începând din vara anului 2022 în rândul migranților au pus pe jar autoritățile europene. Pentru a încerca să țină sub control răspândirea acestei boli extrem de contagioase s-a creat un consorțiu paneuropean, care să evalueze caracteristicile clinice, epidemiologice și microbiologice ale focarelor. Mai multe țări au inițiat chimioprofilaxia contactelor persoanelor cu difterie, în timp ce altele au optat pentru chimioprofilaxie sau campanii de vaccinare în populația mai largă din interiorul și din jurul centrelor de migranți.

Concluziile studiului realizat de un consorțiu paneuropean de medici infecționiști, referitoare la focarele de difterie în rândul migranților din UE și SEE, nu sunt deloc liniștitoare. Fiind extrem de contagioasă, boala riscă să se răspândească în rândul cetățenilor UE, fiind necesare măsuri drastice de control pentru migranți.

O creștere a cazurilor de infecție cu Corynebacterium diphtheriae a fost observată în centrele de recepție pentru migranți din Europa începând cu vara anului 2022. Majoritatea cazurilor au fost cutanate, deși au fost raportate unele cazuri respiratorii, precum și un deces. Numărul mare de infecții cu C. diphtheriae în rândul migranților este un motiv de îngrijorare, în special având în vedere că fenotipurile de rezistență la antimicrobiene amenință eficacitatea tratamentelor de primă linie, se arată în raportul consorțiului paneuropean, publicat în The New England Journal of Medicine.

Difteria este o boală potențial letală și extrem de transmisibilă, care provoacă de obicei afecțiuni respiratorii, dar poate provoca și leziuni cutanate. Producerea de toxină difterică poate duce la complicații precum miocardita, polineuropatia și boala renală acută. Copiii nevaccinați cu vârsta mai mică de 5 ani sunt deosebit de susceptibili la difterie, iar rata estimată a mortalității în rândul persoanelor nevaccinate cu difterie respiratorie netratată este de 29%, avertizează autorii studiului.

Afganistan și Siria

Pentru studiul medical au fost identificați 363 de pacienți infectați cu difterie, în Germania (118 pacienți), Austria (66 de pacienți), Regatul Unit (59 de pacienți), Elveția (52 de pacienți), Franța (30 de pacienți), Belgia (21 de pacienți), Norvegia (8 pacienți), Olanda (5 pacienți), Italia (3 pacienți) și Spania (1 pacient).

Vârsta mediană a pacienților a fost de 18 ani la momentul colectării datelor și 96,1% dintre aceștia aveau un istoric recent de migrație sau contact strâns cu populații de migranți. Totodată, 174 de pacienți (48,1%) au fost raportați ca fiind rezidenți într-un centru pentru migranți. Informații privind țara de origine au fost disponibile pentru 266 de pacienți (73,5%). Au fost raportate în total 19 țări de origine; 222 de pacienți (83,5%) au fost raportați ca fiind originari din Afganistan sau Siria. În plus, au fost raportate 28 de țări de tranzit.

Deși mai mulți pacienți au migrat din Africa sau prin Europa de Est, majoritatea au urmat o rută de migrație prin Balcanii de Vest. În 2023, țările incluse în studiu au raportat 169 de cazuri de infecție cu C. diphtheriae cu izolate care purtau gena tox: 112 în Germania, 17 în Olanda, 16 în Franța, 13 în Regatul Unit, 8 în Elveția și 3 în Austria, cu două decese raportate (ambele la migranți). Datele genomice au arătat circulația în 2023 a fiecăruia dintre cele patru clustere genetice principale identificate în 2022, ceea ce indică o transmitere susținută.

Cea mai mare creștere din ultimii 70 de ani

Medicii atrag atenția că acest focar reprezintă cea mai mare creștere a cazurilor de difterie observată în Europa de Vest în ultimii 70 de ani, acesta apărând în principal în rândul populațiilor strămutate care au intrat în regiune. Mai multe țări au inițiat chimioprofilaxia contactelor persoanelor cu difterie, în timp ce altele au optat pentru chimioprofilaxie sau campanii de vaccinare în populația mai largă din interiorul și din jurul centrelor de migranți. Intervențiile au fost lansate imediat după identificarea acestui focar și au continuat, în unele cazuri, până în primăvara anului 2023, se mai arată în studiu.