Analiza OCDE privind sistemul de sănătate din România în 2025 pune la zid corupția și darea de mită, pe care le consideră probleme aproape cronicizate. Organizația acuză implicarea politică scăzută în implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, solicitând măsuri suplimentare în acest sens. Pe de altă parte, OCDE remarcă faptul că populația, asigurată sau neasigurată, suportă costuri foarte mari pentru accesul la servicii medicale, fie că este vorba de plăți informale sau de coplată.
Sistemul de sănătate este marcat de corupție și inaccesibilitate pentru pacienții din România, potrivit unei analize a OCDE, publicată chiar de Ministerul Sănătății. Astfel, corupția și luarea de mită reprezintă probleme persistente în sistemul de sănătate din România, consideră OCDE. Deși statul român a luat măsuri recente pentru a aborda aceste probleme, lipsa de coordonare, capacitatea instituțională scăzută și implicarea politică redusă au împiedicat adoptarea și implementarea măsurilor Strategiei Naționale Anticorupție în sectorul sănătății, subliniind necesitatea unor acțiuni suplimentare.
OCDE cere României îmbunătățirea integrității în sistemul de sănătate prin extinderea domeniului de aplicare al strategiei naționale anticorupție pe baza unei analize a riscurilor din sectorul sănătății. O astfel de analiză ar putea sprijini reforme suplimentare, cum ar fi dezvoltarea unei politici anticorupție cuprinzătoare pentru sectorul sănătății, încorporarea integrității ca o componentă a performanței instituționale și implementarea mecanismelor de monitorizare pentru procese cheie, cum ar fi alocarea de fonduri, programările și achizițiile de materiale medicale.
Bariere financiare
Cheltuielile din buzunar ale bolnavilor sunt determinate în principal de cheltuielile farmaceutice și reprezintă 23% din cheltuielile pentru sănătate, o valoare mai mare în comparație cu mediile OCDE și UE, semnalează analiza.
”Plățile din buzunar includ de obicei atât plăți efectuate pe bază complet discreționară, cât și pe cele efectuate ca parte a unor acorduri de coplată. Plățile informale ridicate creează o barieră financiară în calea accesului la asistență medicală și expune familiile mai puțin înstărite la riscul de dificultăți financiare și cheltuieli catastrofale. În plus, se raportează că plățile informale sunt mai mari în România decât în alte țări ale UE”, susține OCDE.
De ce nu merg românii la doctor?
În România, costurile financiare sunt principalul motiv pentru care oamenii renunță la asistența medicală necesară, spre deosebire de majoritatea țărilor OCDE, unde timpii de așteptare sunt mai frecvent invocați. În 2023, peste jumătate dintre cei care au raportat nevoi neacoperite au declarat că nu au solicitat îngrijiri deoarece acestea erau prea scumpe.
”Acest lucru este strâns legat de acoperirea relativ scăzută a asigurărilor în rândul populației și de cerințele semnificative de partajare a costurilor pentru servicii precum medicamentele eliberate în ambulatoriu și reabilitarea. Costurile ridicate ale asistenței medicale pot expune oamenii riscului de dificultăți financiare, în special pe cei mai vulnerabili, putând exacerba inegalitățile în materie de sănătate și socio-economice”, se mai precizează în analiza OCDE.
Asigurările private, risc de adâncire a inegalităților
Finanțarea privată se face în principal din plățile directe ale gospodăriilor (din buzunar). În prezent, contribuția pentru asigurările private ca pondere din cheltuielile totale pentru sănătate este marginală, însă aproximativ 700.000 de locuitori (3,6% din populație) sunt acoperiți prin planul de asigurare de sănătate al companiei. ”Deși acest tip de asigurare creează oportunități pentru creșterea opțiunilor pacienților și stimularea capacității serviciilor, aceasta poate crea, de asemenea, inegalități în accesul la asistență medicală, pe baza statutului de asigurare și stimulente pentru furnizorii care practică atât în sectorul public, cât și în cel privat, pentru a prioritiza îngrijirea pacienților asigurați privat”, a atras atenția OCDE.