Creșterea temperaturilor va provoca probleme mai serioase în special în regiunile sărace și deja fierbinți ale globului. Dar costurile economice ale crizei climatice vor fi resimțite în toată lumea, inclusiv în țările bogate.
În cel mai negru scenariu, în care comunitatea internațională nu va face mai nimic pentru reducerea emisiilor de carbon, rata globală a mortalității provocate de creșterea temperaturilor va crește cu până la 73 de decese/100.000 de locuitori până la sfârșitul secolului. Bilanțul este echivalent cu totalul morților provocate de toate bolile infecțioase, inclusiv tuberculoză, HIV, malarie sau febra dengue.
Cercetarea a luat în calcul decesele din cauza accidentelor vasculare cerebrale provocate de căldură, dar și pe cele provocate de infarcturi, survenite în timpul valurilor de căldură. „Foarte mulți oameni vârstnici mor din cauza efectelor indirecte ale temperaturii ridicate”, spune Amir Jina, economist la Universitatea din Chicago și coautoare a studiului publicat de Biroul Național de Cercetare Economică, potrivit The Guardian.
Situația, asemănată cu epidemia de Covid-19
„Situația este într-un mod straniu foarte asemănătoare cu epidemia COVID-19 – oamenii vulnerabili sunt cei care au afecțiuni cronice. Dacă ai o problemă cardiacă și ești afectat timp de mai multe zile de căldură, vei fi împins către colaps.”
Societățile mai sărace ocupă cele mai fierbinți zone de pe glob, astfel că ele vor fi cele mai afectate. Țări precum Ghana, Bangladesh, Pakistan sau Sudan s-ar putea confrunta cu o creștere a ratei mortalității de până la 200 de decese la 100.000 de locuitori.
Țări care se află în zone reci ale globului, precum Norvegia sau Canada, vor beneficia însă de o scădere a ratei mortalității provocate de frigul extrem. Valuri de căldură puternice au lovit deja SUA, Europa, Australia, India și chiar Arctica în ultimii ani, iar anul 2020 se anunță a fi cel mai fierbinte sau pe locul doi în topul celor mai fierbinți ani din istoria măsurătorilor.
Valuri de căldură puternice au lovit deja SUA, Europa, Australia, India și chiar Arctica în ultimii ani, iar anul 2020 se anunță a fi cel mai fierbinte sau pe locul doi în topul celor mai fierbinți ani din istoria măsurătorilor. În țările bogate, orașele deja obișnuite cu căldura vor avea un avantaj în fața celor care abia acum încep să o experimenteze.
Cost economic suplimentar din cauza emisiilor de carbon
Costul economic al acestor morți suplimentare va fi și el unul major – în jur de 3,2% din PIB-ul global, până la finalul secolului, dacă emisiile de carbon nu vor fi reduse. Scenariul cel mai negru luat în calcul de cercetători, cel în care liderii politici nu iau măsuri pentru reducerea emisiilor, implică situația în care temperaturile globale vor crește cu cel puțin trei grade Celsius până în 2100.
Un scenariu mai moderat, în care emisiile sunt reduse într-un ritm relativ alert, presupune că numărul deceselor provocate de căldură va fi evident mai mic – o treime din cel estimat de cel mai negru scenariu.
Nu putem impiedica statele cu economii emergente sa ne polueze! Nu-i putem impiedica nici pe locuitori sa vina sa ne ia apa! Nu vom putea eradica foametea!