Conflict deschis între legiști și medici. ”Nu își pot judeca singuri greșelile”Colegiul Medicilor din România a cerut, din nou, Guvernului să schimbe legislația privind malpraxisul, prin introducerea obligativității participării la verdictul de malpraxis penal a unor medici agreați de acest organism, pe motiv că legiștii nu ar avea competențe în toate spețele. În replică, Consiliul Superior de Medicină Legală a transmis că acest lucru nu poate fi decis de medici obșinuiți, dat fiind că le lipsește expertiza judiciară. Totodată, legiștii au susținut că nu exclud colaborarea, în sensul unor opinii lămuritoare, însă medicii sunt cei care au întrerupt legătura.
Aversiunea medicilor din toate specialitățile față de legiști este binecunoscută în lumea medicală și asta pentru că unii descoperă greșelile celorlalți, greșeli pentru care uneori ajung să și plătească destul de scump. În contextul ororilor de la Spitalul Sf. Pantelimon, Colegiul Medicilor din România (CMR) a făcut, din nou, presiuni asupra Guvernului pentru schimbarea legislației privind malpraxisul.
Astfel, CMR a solicitat introducerea obligatorie, în cadrul unei anchete de malpraxis, a unor experți medicali independenți, care să fie, totuși, selectați și monitorizați de Colegiul Medicilor din România, fapt care ar anula orice fel de independență. Mai ales că acești medici ar urma să profeseze în continuare în sistemul de sănătate.
”Prin includerea obligatorie a opiniei specialiștilor în cadrul unei anchete de malpraxis, se asigură un echilibru necesar în analizarea modului în care au fost respectate cele mai înalte standarde medicale. În prezent, exclusiv un medic legist poate emite o opinie medicală obligatorie pentru justiție. Medicii legiști nu au competențele necesare pentru a se putea pronunța pe toate actele medicale, din toate specialitățile medicale. Prin desfășurarea unei anchete riguroase și echitabile, se urmărește nu doar identificarea cauzelor și responsabilităților, ci și prevenirea unor situații similare, în viitor. Aceasta contribuie la consolidarea încrederii în instituții și la îmbunătățirea continuă a practicilor și procedurilor, în beneficiul tuturor celor implicați”, a precizat Colegiul Medicilor din România.
Greșeli medicale vs greșeli penale
În replică, medicii de la Consiliul Superior de Medicină Legală (CSML) au arătat că malpraxisul medical se stabilește în conformitate cu prevederile Legii 95/2006, în cadrul unei comisii din cadrul Direcțiilor de sănătate publică, comisii a căror decizie se bazează chiar pe opinii de specialitate medicală (solicitate de către această comisie, unor medici înscriși pe liste dedicate acestui scop – de a emite puncte de vedere profesionale în specialitatea în care activează).
Însă, decizia comisiei care stabilește malpraxisul medical nu este în niciun fel analiză medico-legală, atrage atenția CSML. ”Conform legislației în vigoare, singurii medici care au capacitate expertală judiciară dobândită prin pregătire specifică în acest sens în cadrul rezidențiatului, sunt medicii legiști și medicii de expertiza capacității de muncă. Activitatea expertală este diferită de cea medicală, necesitând o evaluare complexă, atât medicală, cât și juridică, care se învață în ani de zile, în cadrul rezidențiatului (având drept scop tocmai acumularea noțiunilor de interferență cu Dreptul pentru a putea oferi justiției instrumentele de lucru adecvate acesteia). Medicii de alte specialități pot participa la efectuarea unor expertize, în calitate de specialiști, atât la solicitarea unei comisii medico-legale, cât și a organelor de justiție, dar ei nu au calitate expertală, ci sunt chemați ca referenți de specialitate cu rolul de a clarifica unele aspecte medicale ale cazului, care, într-adevăr, pot fi uneori accesibile în înțelegerea deplină a semnificației doar unui profesionist în acea nișă”, se arată într-un comunicat oficial al Consiliului Superior de Medicină Legală.
Legiștii nu emit opinii medicale
Potrivit CSML, medicii legiști nu emit opinii medicale, ci elaborează expertize medico-legale bazate de probe care depășesc ca spectru sfera documentației medicale, fiind apanajul unei anchete, dar și al solicitărilor proprii medicinei legale de suplimentare a datelor necesare. Acestea constau în examinări medico-legale, în evaluarea documentelor medicale, realizarea de analize de laborator, alte tipuri de examinări criminalistice, material probator pus la dispoziție de organele de anchetă/judecată etc. Probele se analizează în funcție de cunoștințele științifice medicale generale și de cele particulare cazului, dar și raportat la cele juridice, nefiind bazate exclusiv pe datele medicale.
”Rolul medicilor legiști în cadrul expertizelor privind deficitele în acordarea îngrijirilor medicale este de a interpreta datele medicale și biologice ale pacientului unic, în contextul judiciar / criminalistic complet al cazului, astfel încât ele să poată avea valoare probatorie în justiție, și nu doar de a stabili conexiuni fiziopatologice, teoretice – generalizante. Rețeaua de medicină legală își exprimă întreaga disponibilitate de a colabora cu specialiști din alte domenii medicale în activitatea expertală, însă aceste colaborări au fost, în mare parte, întrerupte în ultimii ani, exact datorită refuzului Colegiului Medicilor de a sprijini Rețeaua de Medicină Legală cu opinii de specialitate, din dorința, public exprimată, de a avea un corp expertal propriu. Acest lucru a făcut ca multe expertize, care au avut nevoie de opinii de specialitate, să fi fost temporizate, până când acestea au putut fi obținute. Alteori, acestea nu au putut fi obținute ca urmare a refuzului referenților de specialitate (motivat de marea responsabilitate juridică pe care o implică, de lipsa unei reale motivări etc.), iar medicii legiști nu au putut răspunde complet la obiectivelor dispuse, tocmai din dorința de a nu emite doar opinii, ci răspunsuri pertinente, bazate pe dovezi”, a punctat Consiliul Superior de Medicină Legală.
Se urmărește dezincriminarea penală
CSML a mai subliniat că, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală și ale celui de procedură civilă, organul de justiție poate apela, separat de solicitarea unei expertize medico-legale, la obținerea unor puncte de vedere (declarații de martor-expert) din partea unor profesioniști în specialitatea medicală specifică unui anume caz. ”Înțelegem faptul că se dorește din partea Colegiului Medicilor din România o schimbare radicală de paradigmă legislativă, mult mai largă, inclusiv decriminalizarea penală a actului medical cu statut de impunitate a corpului medical. Rețeaua de Medicină Legală susține această atitudine pentru greșelile medicale produse din culpă și își manifestă întreaga disponibilitate de a ajuta la găsirea celor mai bune căi de a rezolva aceste probleme, având în vedere atât binele pacienților, cât și al medicilor”, a conchis CSML.
