Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, a atras atenția Institutul Național de Statistică, astfel că populația cu vârste de peste 65 de ani a depășit cu 32,4% populația cu vârste între 1 și 14 ani. În același timp, se remarcă o scădere drastică a populației masculine cu vârste de peste 60 de ani, ajungându-se ca, la categoria de peste 85 de ani numărul femeilor să fie dublu față de cel al bărbaților. În România, speranța de viață la femei era de 79 ani, iar la bărbați, de 71 de ani, însă se pare că, la bărbați, cifra s-a redus și mai mult.
Potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2025, populaţia după domiciliu a ajuns la 21.739,4 mii persoane, în scădere cu 0,5% față de 1 ianuarie 2024. Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (55,4%, respectiv 51,2%), iar fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani și peste depășind cu peste 32,4% populația tânără de 0-14 ani (4.025 mii față de 3.041 mii persoane).
La 1 ianuarie 2025, populația după domiciliu din mediul urban a fost de 12.051,7 mii persoane, în scădere față 1 ianuarie 2024 (1,2%); cea din mediul rural a fost de 9.687,7 mii persoane, în creștere ușoară față 1 ianuarie 2024 (0,4%). Populația feminină la 1 ianuarie 2025 a fost de 11.136,5 mii persoane, în scădere cu 0,5% față de aceeași dată a anului precedent; aceeași evoluție o înregistrează și populația masculină, care a fost de 10.602,9 mii persoane, în scădere cu 0,5% față de aceeași dată a anului precedent. Procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2024, remarcându-se o scădere ușoară (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creștere (de 0,4 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani și peste) în totalul populației, arată INS.
132,4 vârstnici la 100 de tineri
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 126,8 la 1 ianuarie 2024, la 132,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2025. Vârsta medie a populaţiei a fost de 42,9 ani, cu 0,4 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2024, în timp ce vârsta mediană a fost de 43,7 ani, în creștere cu 0,5 ani față de 1 ianuarie 2024. La 1 ianuarie 2025, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%).
Aceeași grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere atât în rândul persoanelor de sex feminine (8,3%), cât și în rândul persoanelor de sex masculin (9,0%). Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,2%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (5,0%), 10-14 ani (4,9%) și 15-19 ani (5,3%). În ce privește statistica persoanelor de sex masculin și feminin, se pornește de la un număr sensibil mai mare de copii de sex masculin născuți față de cei de sex feminin și se ajunge, la categoria de vârstă de peste 85 de ani, la un număr dublu de femei față de bărbați. Declinul populației masculine începe de la categoria de vârstă 60-64 de ani. Anul trecut, în România, speranța de viață la femei era de 79 de ani, iar la bărbați, de 71 de ani, însă se pare că, cel puțin în cazul bărbaților, cifra s-a redus.
La coada Europei
România se află la coada Europei în ce privește speranța de viață. Media europeană a speranței de viață la bărbați era de circa 78 de ani, în timp ce speranța de viață a femeilor, de 83,3 ani. Speranţa de viaţă din România, de 75,1 ani, este cu 0,9 ani mai mare decât în Bulgaria -74,2 ani și mai mică cu 3,9 ani faţă de Cehia -79 ani, cu 2,1 ani faţă de Polonia -77,2 ani şi cu 0,9 ani faţă de Ungaria -76 ani. Față de 2019, speranța de viață a românilor a scăzut cu 0,4 ani.
De ce nu stim cati romani sunt cu adevarat? Voteaza si mortii si speranta de viata e in consecinta. Abureli peste toate statisticile!
De vina sunt numai asa-zisii politieni care n-au nimic in cap (vezi caricatura de mai sus).
Amintiti-va ca Basescu i-a indemnat pe tineri si specialisti sa pleca din tara.
Absolut toti asa-zisii politicieni au pus umarul la distrugerea intregii industrii care a fost creata de noi „batranii”.
Am construit totul pentr urmasii nostri, dar hraparetii au distrus-o pentru avantajele lor proprii.
Sunt prea multe de scris, dar n-avem puterea cand ne uitam ce a mai ramas din creatiile noastre, ne curg lacrimile
cand vedem unde s-a ajuns in toate domeniile, de justitie nu mai zic, au ajuns toti analfabetii si coruptii pe post de judecatori.
Am muncit si 12 ore pe zi pentru a construi ceva, dar acum am o pensie de rizorie. Si un portar al unei intreprinderi
are pensie mai mare decat mine care am creat (inventat) diverse obiecte necesare industriei de care eram mandri.
Cand ma uit ce a mai ramas acum, nu-mi vine sa cred. Asa cum era, dar era, se putea perfectiona. Nimicul ramas nu se mai poate perfectiona.
Ar trebui să luăm covid. Ce-au ce-au murit cu covid, mă rog, ce-a arătat pecereu, aveau media de vîrstă mai mare decît speranța de viață.
Dacă dăm afară măcar jumate din medici și asistenți, n-au nici o treabă cu ajutorarea suferinzilor, facem buget excedentar.