Într-o lume grăbită, în care fiecare oră de productivitate pare prețioasă, mulți oameni caută soluții pentru a „fenta” somnul. Așa a apărut conceptul de somn polifazic, cunoscut și sub numele de „sleep hacking”: împărțirea odihnei zilnice în mai multe episoade scurte (nap-uri) pe parcursul zilei, în locul clasicelor 7–8 ore de somn nocturn.
De la antreprenori celebri la studenți aflați în sesiune, metoda a stârnit un interes uriaș. Însă specialiștii avertizează: beneficiile imediate nu compensează întotdeauna riscurile pe termen lung.
Ce este somnul polifazic?
În mod natural, oamenii sunt programați să doarmă monofazic – adică o singură perioadă lungă de somn pe timp de noapte.
Somnul polifazic schimbă acest model și presupune:
- 2–3 reprize lungi de somn de câte 2–3 ore, combinate cu sieste; sau
- doar „power naps” de 20–30 de minute distribuite pe parcursul zilei (ex. metoda Uberman sau Everyman).
Scopul: să reduci totalul de ore dormite la 3–5 ore/zi, dar să menții eficiența cognitivă.
Argumente pro (susținătorii metodei)
- Economie de timp – practicanții câștigă 3–5 ore suplimentare pe zi.
- Productivitate crescută – unele studii arată că power nap-urile bine plasate cresc atenția și capacitatea de concentrare.
- Tradiție istorică – în antichitate și Evul Mediu, somnul segmentat (în două reprize pe noapte) era frecvent.
Argumente contra (ce spun specialiștii în somnologie)
- Dereglarea ritmului circadian – corpul nostru este reglat de lumină și întuneric, iar fragmentarea somnului perturbă secreția de melatonină și cortizol.
- Deficit de somn profund și REM – fazele cele mai regeneratoare ale somnului nu pot fi parcurse complet în reprize scurte.
- Impact metabolic – lipsa somnului consolidat este asociată cu rezistență la insulină, creșterea riscului de obezitate și tulburări hormonale.
- Sănătate mentală – somnul insuficient crește riscul de anxietate, iritabilitate și depresie.
Ce spun studiile recente
Cercetările arată că power nap-urile ocazionale (20–30 min) pot aduce beneficii clare: recuperarea atenției, reducerea stresului și stimularea memoriei.
Însă menținerea unui program polifazic strict, pe termen lung, duce aproape inevitabil la deficite cognitive și metabolice. Somnologia modernă susține că, pentru majoritatea oamenilor, modelul monofazic sau bifazic (un somn principal + o siestă scurtă) rămâne cea mai sigură variantă.
Concluzie
Somnul polifazic poate fi un „experiment” interesant pe termen scurt, dar nu reprezintă o strategie de viață sănătoasă. Dacă vrei să-ți îmbunătățești performanța, soluțiile reale rămân: igiena corectă a somnului, reducerea expunerii la ecrane seara, și respectarea ritmului circadian.