Două secole de vaccinare și neîncredere

Campaniile de vaccinare încep abia la un an de la apariția Covid-19. O viteză fără precedent care stârnește speranță, dar alimentează în același timp  neîncrederea și teama față de vaccinuri, așa cum s-a întâmplat dintotdeauna în istorie.

Presa franceză trece în revistă două secole de progres și suspiciuni, de la prima vaccinare la teoriile conspiraționiste.

1796: Ideea lui Jenner

Cu pustulele sale extrem de contagioase, variola a fost timp de secole o boală teribilă. În 1796, un medic englez, Edward Jenner, a venit cu ideea de a inocula o formă uşoară de variolă(Variolae vaccinae) unui copil pentru a stimula răspunsul imun. Experimentul funcţionează: se naște „vaccinarea”!

1853: primul vaccin obligatoriu

În Regatul Unit, vaccinul împotriva variolei a devenit obligatoriu pentru copii în 1853. Această primă cerință de vaccinare a trezit o puternică opoziție. Oponenții invocă „pericolul” de a injecta produse de la animale, „motive religioase” sau „încălcarea libertăților individuale”. O „clauză de conștiință” a fost introdusă în legislația britanică în 1898 pentru a permite persoanelor recalcitrante să evite vaccinurile.

1885: Pasteur şi turbarea

 La sfârșitul secolului al XIX-lea, Louis Pasteur a dezvoltat un vaccin împotriva rabiei dintr-o tulpină atenuată a virusului. O injecție a fost efectuată cu succes în 1885 pe Joseph Meister, un copil mușcat de un câine suspectat de rabie.

Și acolo procesul stârnește neîncredere: Pasteur este acuzat că dorește să obțină profit fabricând… „furie de laborator”.

Anii 1920: BCG, difterie, tetanos …

După dezvoltarea vaccinului tifoid la sfârșitul secolului al XIX-lea, anii 1920 au văzut proliferarea vaccinurilor: împotriva tuberculozei (BCG, 1921), difteriei (1923), tetanosului (1926) și tusei convulsive (1926). Tot în această perioadă au început să fie folosite sărurile de aluminiu ca adjuvant pentru creşterea eficacităţii dozelor, însă această procedură va fi ulterior o sursă de suspiciune din partea oponenților vaccinării, în special din Franța.

1944: vaccin antigripal

Prima campanie de vaccinare împotriva gripei s-a desfăşurat în 1944/1945 pentru protejarea soldaţilor americani desfăşuraţi pe fronturile din Europa. Treizeci de ani mai târziu, prima campanie majoră de vaccinare antigripală din Statele Unite „s-a încheiat în 1976 cu un dezastru”, aminteşte istoricul Laurent-Henri Vignaud. Creşterea în rândul persoanelor vaccinate a numărului de cazuri de sindrom Guillain-Barré, o boală rară a sistemului nervos, „duce la oprirea injectării”.

1980: Variola eliminată

 Ultimul caz natural de variolă a fost diagnosticat în Somalia la 26 octombrie 1977. Această boală care a ucis aproximativ 300 de milioane de oameni în secolul al XX-lea, mai mult decât conflictele armate, este oficial declarată eradicată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ) la 8 mai 1980, grație efortului global de vaccinare inițiat după cel de-al Doilea Război Mondial.

1998: studiu fals, neîncredere reală

În 1998, un studiu publicat în prestigioasa revistă medicală „The Lancet” a sugerat o legătură între vaccinarea MMR (pojar, oreion, rubeolă) și autism. Studiul se dovedește a fi un „truc” al autorului Andrew Wakefield. Dar nici dezmințirea oficială a revistei, nici cercetările ulterioare care au demonstrat absența acestei legături, nu vor reuși să reducă la tăcere temerile. Acest studiu este încă citat în mod regulat de adversarii vaccinurilor.

2009: eșecul vaccinării H1N1

În 2009, o pandemie de gripă H1N1, cauzată de un virus din aceeaşi familie cu gripa din 1918, a dat semnalul de alarmă la OMS. Sunt organizate campanii de vaccinare, dar epidemia este mai puțin gravă decât se aștepta, ucigând doar 18.500 de persoane. Milioane de doze au fost aruncate, în timp ce  acuzaţiile de gestionare necorespunzătoare au consolidat neîncrederea în privinţa vaccinării în numeroase ţări, unde „antivacciniştii” au evidenţiat cazuri de efecte secundare, totuşi rare.

2020: Poliomielita şi teoria conspiraţiei

 Eradicată oficial din august 2020 din Africa datorită vaccinului, poliomielita rezistă în Asia, Pakistan și Afganistan, unde această boală, care duce la paralizie la copiii mici, rămâne endemică. Eşecul campaniilor de vaccinare se explică mai ales prin neîncrederea populaţiilor rurale şi credinţa în teoriile conspiraţiei privind un complot împotriva musulmanilor.