Proliferarea smartphone-urilor, a internetului de mare viteză și a aplicațiilor de social media determină o creștere a depresiei și a anxietății în rândul adolescenților.
Există o mulțime de procese intentate în mod colectiv, mai ales în SUA, împotriva marilor platforme de socializare – Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat și YouTube.
Președintele Joe Biden dorește legi care să împiedice companiile Big Tech să colecteze date personale despre utilizatorii minori.
În Marea Britanie, miniștrii iau în considerare modificarea unui proiect de lege privind siguranța online pentru a include sancțiuni penale – inclusiv posibile pedepse cu închisoarea – pentru directorii de rețele sociale care nu reușesc să protejeze siguranța copiilor.
UE mizează mai mult pe reglementarea rețelelor sociale.Miza pentru companiile de social media este mare, deoarece o reglementare sporită ar putea amenința modelele lor de afaceri bazate pe publicitate, alimentate de un public tânăr și numeros.
În ianuarie, un raport realizat de experți în psihologie de la Universitatea din Carolina de Nord a afirmat că adolescenții care își verifică în mod obișnuit conturile de socializare au suferit modificări în modul în care creierul lor – care nu se dezvoltă complet până în jurul vârstei de 25 de ani – răspunde la lume, inclusiv devenind hipersensibil la feedback-ul din partea colegilor lor.
O trecere în revistă a 68 de studii legate de riscul utilizării rețelelor de socializare în rândul tinerilor, publicată în august 2022 de International Journal of Environmental Research and Public Health, a examinat 19 lucrări care se ocupă de depresie, 15 de dietă și 15 de probleme psihologice.
Cu cât adolescenții petrec mai mult timp online, cu atât mai mari sunt nivelurile de depresie și alte consecințe negative, notează raportul, în special la cei mai vulnerabili.
Potrivit Financial Times, reclamanții din cazurile de vătămare corporală depuse la tribunalul federal din Oakland, California, susțin că Meta, compania mamă care deține Facebook și Instagram, și rivalii săi TikTok, Snapchat și YouTube au împrumutat foarte mult din tehnicile comportamentale și neurobiologice folosite de industriile tutunului și jocurilor de noroc pentru a-i face pe copii dependenți de produsele lor.
Aceste caracteristici, care variază de la o platformă la alta, includ fluxuri nesfârșite, generate algoritmic, pentru a-i face pe utilizatori să continue să deruleze; recompense variabile intermitente care manipulează mecanismul de furnizare a dopaminei din creier pentru a intensifica utilizarea; măsurători și grafice pentru a exploata comparațiile sociale; notificări neîncetate care încurajează verificarea repetitivă a contului; protocoale inadecvate de verificare a vârstei și instrumente deficitare pentru părinți care creează iluzia controlului.
Un studiu intern realizat de Meta în jurul lunii iunie 2020 a constatat că 500.000 de conturi Instagram implicau în fiecare zi „interacțiuni nepotrivite cu copiii”.
Meta spune că a eliminat 1,7 milioane de conturi Instagram și 4,8 milioane de profiluri Facebook în a doua jumătate a anului 2021 pentru că nu au îndeplinit cerințele minime de vârstă. Snapchat a eliminat 700 de conturi de minori între aprilie 2021 și aprilie 2022.
TikTok, care s-a confruntat cu copii care s-au rănit accidental sau, în unele cazuri, s-au sinucis în cadrul unor provocări virale online periculoase pe platforma sa video de scurt metraj, afirmă că a eliminat acest tip de conținut în rezultatele căutărilor.
Dar, indiferent de bătăliile judiciare, tinerii utilizatori crează pur și simplu conturi noi, iar companiile se bazează pe legi care oferă imunitate față de reclamațiile privind conținutul dăunător.
În iulie 2022, rețelele sociale aveau 4,7 miliarde de utilizatori.