Malpraxisul medical, un rezultat la deficiențelor din sistemul sanitarAnul trecut, doar 1,5% din încasările firmelor de asigurări pentru polițele de malpraxis au fost direcționați către despăgubirile pentru pacienți. În analiza proiectului de lege privind răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorilor, prof.univ.dr. Viorel Rotilă, managerul Federaţiei „Solidaritatea Sanitară”, a atras atenția că aceste asigurări s-au transformat într-o afacere foarte profitabilă și că nu rezolvă problemele sistemului.
Legea malpraxisului/legea despăgubirii pacienților în caz de prejudiciu trebuie să fie sincronizată cu o serie întreagă de măsuri de reformă a sistemului, necesare atât pentru a asigura o mai bună funcționare a acestuia cât și pentru a putea opera o serie de diferențieri necesare, cum ar fi: culpa sistemului vs. culpa personalului medical, efecte adverse vs. malpraxis,2 culpa medicului vs. culpa altor categorii de personal medical, erori individuale vs. disfuncționalități ale echipei medicale, a semnalat prof.univ.dr. Viorel Rotilă, managerul Federaţiei „Solidaritatea Sanitară. În aceeași situație se află creșterea nivelului de standardizare a procedurilor medicale, care să genereze un sistem de raportare obiectiv, necesar atât pentru identificarea și sancționarea cazurilor de malpraxis cât și pentru prevenirea acestora.
”Funcționarea actualului model de asigurări de malpraxis în România a indicat faptul că distorsiunile pot fi mult mai mari, relevându-se faptul că acesta s-a transferat într-o afacere foarte profitabilă, cheltuielile aferente despăgubirii pacienților fiind, în anul 2012, de doar 5% din totalul sumelor încasate de societățile de asigurări. În anul 2024 totalul despăgubirilor plătite pacienților de societățile de asigurări pentru cazurilor de malpraxis a fost de 1,5% din totalul încasărilor din sumele plătite de profesioniștii din sănătate pentru asigurări. Costul mediu per asigurare a crescut dublu față de inflație din 2018 până în prezent, în timp ce procentul despăgubirilor din totalul încasărilor este de 4,2 ori mai mic”, atrag atenția reprezentanții Federației ”Solidaritatea Sanitară”.
70 de dosare de daună
Potrivit datelor ASF referitoare la numărul de dosare de daună lichidate sau plătite parțial în cursul anului 2024, 2 dosare au fost rezolvate pe cale amiabilă, 44 dosare, achitate prin instanțe de judecată și 24 dosare achitate în baza constatărilor Comisiei din cadrul DSP-urilor. Cu alte cuvinte, majoritatea dosarelor/ despăgubirilor de malpraxis ajung să fie decise de instanțe, ceea ce indică disfuncționalități în actualul sistem malpraxis.Cele mai frecvente specialități medicale implicate în astfel de dosare au fost stomatologia – 25-30% din cazuri (ex: clinici dentare, protetică dentară), obstetrică-ginecologie – 15-20% (ex: complicații post-partum, intervenții chirurgicale), chirurgie generală/plastică – 15% (ex: infecții postoperatorii, erori tehnice), ortopedie-traumatologie – 10% (ex: proteze articulate, fracturi), medicină de urgență/UPU – 10% (ex: diagnostic tardiv, management inadecvat), radiologie/imagistică: 5% (ex: interpretări eronate), altele: cardiologie, ATI, psihiatrie, pediatrie (5-10%).
Medicină defensivă
„Presiunea inutilă” , generată de introducerea unei legi inadecvată realităților sistemului, ce tinde să facă din personalul medical principalul vinovat pentru toate disfuncționalitățile sistemului sanitar, exercitată asupra salariaților pe calea acuzațiilor de malpraxis, mai ales în situațiile în care acestea sunt nefondate, poate avea mai multe efecte negative semnificative, susține prof.univ.dr. Viorel Rotilă, managerul Federaţiei „Solidaritatea Sanitară”.
Printre acestea se numără accentuarea deficitului de personal și medicina defensivă. ”Nivelul actual de supra-încărcare cu sarcini de serviciu și cu munca în mod regulat peste timpul normal de lucru nu este coerent cu sistemul bazat pe neglijență ca factor principal în construcția sistemului răspunderii civile. Reacția salariaților va fi una de auto-protecție, bazată pe refuzul sarcinilor suplimentare sau a celor în afara atribuțiilor proprii, refuzul timpului de muncă suplimentar (mai ales a celui neplătit), creșterea gradului de precauție, respectiv creșterea bugetului de timp alocat fiecărui pacient etc”, se arată în analiza prof.univ. dr. Viorel Rotilă.
Colegiul Medicilor s-a compromis
Pe de altă parte, nivelul excesiv de litigii constituie o adevărată problemă, cu atât mai mult cu cât probabilitatea ivirii lui este mai mare. Înmulțirea plângerilor poate fi determinată de absența unei pregătiri prealabile la nivelul profesioniștilor din sistem, al unităților sanitare, prin absența procedurilor și a resurselor pentru aplicarea procedurilor eficiente, dar și al populației, care mult prea orientată către descoperirea erorilor salariaților și incapabilă să facă diferențele între evenimentele adverse și cazurile de malpraxis, mai spune autorul analizei.
În ceea ce privește organismele profesionale, acestea nu s-au dovedit capabile de clarificări publice ale cazurilor soldate cu acuzații de malpraxis, nu au reușit să inspire populației încrederea necesară într-o bună reglare internă a cazurilor malpraxis și s-au concentrat pe apărarea publică a intereselor membrilor, alterând imaginea unei intervenții obiective în interesul pacienților și al bunilor profesioniști, mai precizează prof.univ.dr. Viorel Rotilă, managerul Federaţiei „Solidaritatea Sanitară”.
