Tot mai mulți români suferă în tăcere de anxietate. Ce semne ar trebui să te pună pe gânduri și ce poți face înainte să devină cronic?
De ce vorbim (prea) târziu despre anxietate?
În România, mulți încă spun „sunt doar stresat” în loc de „am anxietate”. Cuvintele contează – și în spatele acestei confuzii se ascunde o realitate tot mai alarmantă:
📉 Tulburările de anxietate sunt subdiagnosticate, subtratate și stigmatizate, în ciuda faptului că afectează milioane de oameni.
Un studiu realizat în 2024 de MindHealth România arată că 3 din 10 români recunosc că se confruntă cu anxietate zilnic, dar mai puțin de 10% ajung să ceară ajutor de specialitate.
Ce este anxietatea – și ce NU este?
🧠 Anxietatea este mai mult decât stresul cotidian. Este o stare de îngrijorare persistentă, de tensiune interioară, de anticipare negativă.
Nu este o „fiță” sau o „slăbiciune”, ci o afecțiune mentală reală care afectează:
- gândirea (ruminații, scenarii negative)
- corpul (simptome fizice persistente)
- comportamentul (evitare, retragere socială)
- calitatea vieții
Simptomele anxietății: când să-ți ridici un semnal de alarmă
Anxietatea se exprimă diferit la fiecare, dar are câteva semne clasice care pot apărea treptat:
🔍 Simptome fizice:
- bătăi rapide ale inimii, tensiune în piept
- dureri de stomac, greață sau tulburări digestive
- transpirație excesivă sau senzație de sufocare
- insomnie sau somn neliniștit
- oboseală constantă, deși dormi
💭 Simptome psihice:
- gânduri repetitive („o să se întâmple ceva rău”)
- senzația că „nu ai aer” fără un motiv clar
- dificultăți de concentrare sau pierderi de memorie
- iritabilitate, hipersensibilitate la zgomote sau critici
- retragere din activitățile care înainte îți făceau plăcere
⚠️ Dacă aceste simptome persistă timp de câteva săptămâni și afectează relațiile, munca sau somnul, este timpul să acționezi.
Cele mai frecvente forme de anxietate
📌 Deși mulți o experimentează, anxietatea poate lua forme diferite, cu impact variabil:
- Anxietatea generalizată (GAD): îngrijorare constantă, fără cauză evidentă
- Atacuri de panică: episoade intense de frică cu simptome fizice puternice
- Anxietatea socială: frică de a fi judecat în public sau de a vorbi în fața altora
- Fobia specifică: frică intensă de obiecte, situații sau locuri
- Tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD): gânduri invazive urmate de ritualuri mentale sau fizice
- Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD): anxietate apărută în urma unui eveniment traumatizant
De ce evităm să cerem ajutor?
Cultura românească este încă marcată de mituri și rușine în jurul sănătății mentale:
„Nu sunt nebun să merg la psiholog.”
„O să treacă de la sine.”
„Mi-e rușine să spun familiei că am probleme.”
Această mentalitate amână diagnosticul, crește riscul de cronicizare și duce la suferință tăcută. A cere ajutor e un semn de maturitate, nu de slăbiciune.
Ce poți face chiar de azi dacă te recunoști în aceste semne?
✅ 1. Începe cu pași mici, dar conștienți
- Dormi 7–8 ore pe noapte, cu oră fixă de culcare
- Redu stimulii digitali seara (telefon, laptop, știri)
- Mănâncă regulat, evită zahărul în exces și cafeaua pe stomacul gol
- Fă mișcare ușoară – plimbări, stretching, yoga
✅ 2. Învață să recunoști declanșatorii
Ține un jurnal în care notezi:
- când apare anxietatea
- ce o declanșează
- cum reacționezi
Acest exercițiu simplu îți poate oferi claritate și control.
✅ 3. Caută sprijin real
- discută deschis cu cineva în care ai încredere
- participă la grupuri de sprijin sau workshopuri despre gestionarea anxietății
- apelează la psihoterapie – terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai eficiente metode validate științific
Anxietatea netratată are consecințe pe termen lung
- crește riscul de depresie, atacuri de panică sau dependențe
- scade performanța la locul de muncă
- afectează relațiile de familie și cuplu
- poate duce la somatizări (ulcer, colon iritabil, probleme hormonale)
Concluzie: Nu ignora semnele. Corpul tău îți vorbește
Anxietatea este o reacție firească la suprasolicitare, dar nu trebuie să devină modul tău de viață.
Este reversibilă, tratabilă și, mai ales, comună – mult mai mulți oameni trec prin ea decât îți imaginezi.
Alege să îți asculți mintea. Ai grijă de tine nu doar fizic, ci și emoțional. Nu aștepta ca totul să devină „prea mult”.