O alimentație mai sănătoasă – sau cel puțin o dietă mai echilibrată – nu este întotdeauna atât de ușoară pe cât pare, prețurile alimentelor conducând la disparități mari între comunitățile bogate și cele sărace din multe țări.
Raportul Broken Plate al The Food Foundation, publicat în iunie, a arătat că alimentele sănătoase sunt, de obicei, de două ori mai scumpe decât cele mai puțin sănătoase, pe bază de calorii.
Prețurile ridicate au redus capacitatea multor gospodării de a cumpăra alimente sănătoase sau mai sănătoase, împingându-i pe consumatori către mâncarea ultraprocesată.
Țările din lumea dezvoltată depind din ce în ce mai mult de importurile internaționale, deoarece tot mai mulți consumatori cer acces pe tot parcursul anului la alimente proaspete, în special fructe și legume. Prin urmare, lanțul de aprovizionare implică prețuri mai mari. În schimb, produsele ultraprocesate devin din ce în ce mai ieftine.
Un alt motiv pentru scumpirea alimentelor sănătoase este declinul forței de muncă în sectorul agricol, mai ales în Europa și SUA, potrivit Organizației Internaționale a Muncii. Pe de altă parte, notează CNBC, națiunile cu populație îmbătrânită, precum Japonia, investesc deja în tehnologii agricole autonome cu costuri ridicate.
De asemenea, vremea extremă – caniculă și furtuni – a afectat culturile în China, India, Brazilia, Turcia și Mexic – printre cei mai mari exportatori de fructe la nivel global.
În termeni mai generali, 3,14 miliarde de persoane din întreaga lume – aproximativ 42% din populația mondială – nu își permit o dietă sănătoasă.
SUA au înregistrat o creștere record de 11,4% a prețurilor la alimente în cursul anului 2022 și o creștere de 3,4% în ultimele 12 luni. Un consumator mediu din Marea Britanie plătește acum cu 30% mai mult pe alimente, comparativ cu acum doi ani. Românii cheltuie 800 de lei lunar și se orientează către mâncarea de supermarket.
Disponibilitatea tot mai redusă a alimentelor sănătoase este un semnal de alarmă: ratele obezității cresc vertiginos în întreaga lume.
Aproximativ 51% din populația globală ar putea fi obeză sau supraponderală în următorul deceniu – cu un impact economic estimat la 4,3 trilioane de dolari până în 2035.
Thijs Van Rens, profesor de nutriție la Universitatea Warwick din Marea Britanie, spune că educarea publicului cu privire la obiceiurile alimentare sănătoase sau etichetarea produselor alimentare ar funcționa doar pentru „consumatorii înstăriți”, cei care au deja un anumit nivel de conștientizare a impactului alimentației lor asupra sănătății.