Viata a milioane de romani depinde de conversia creditelor in valuta la cursul istoric
Conversia in lei a creditelor in valuta pune pe jar sistemul bancar. O directiva europeana impune adoptarea de catre statele membre a unor legi in acest sens, pana in 2016, si tot mai multi debitori castiga in instanta anularea comisioanelor si a clauzelor abuzive, obtinand si conversia creditelor la cursul valutar istoric, din perioada 2007-2008.
Banca Nationala a Romaniei avertizeaza, la unison cu bancherii, asupra unei crize bancare in cazul conversiei la cursul istoric, urmata de falimentul mai multor banci si de prabusirea leului. Daca socotim ca peste doua milioane de romani au credite in valuta, iar acestia au, la randul lor, un partener de viata si unul-doi copii, iar multi dintre debitori sunt sustinuti de parinti sau rude sa-si achite ratele, putem estima ca aproximativ jumatate din populatia tarii ar putea beneficia de masura conversiei creditelor. Premierul prezidentiabil Victor Ponta pare a avea o misiune extrem de usoara, care i-ar aduce „autobuze” de voturi: sa se declare direct sustinator al conversiei creditelor. Ne indoim ca o va face, fie doar si pentru faptul ca – lasand la o parte o previzibila devalorizare a leului – ar da un semnal prost pentru bancherii care finanteaza, alaturi de nesolicitatele credite de la FMI, de mai bine de cinci ani, salariile bugetarilor si pensiile. Bugetul statului se afla (cum altfel?), in continuare, in suferinta, si asa va fi si dupa alegerile prezidentiale, astfel ca economia de stat, institutiile bugetare si pensionarii au nevoie si pe mai departe de finantare. Oricate taxe ar mai inventa guvernantii, tot la mana bancherilor raman. 
In aceste conditii va cerem, domnule Victor Ponta, sa ne raspundeti noua, alegatorilor: Cu cine tineti? Va angajati sa sustineti, pe fata, conversia creditelor la cursul istoric? Sau veti permite ca romanii sa traiasca in continuare sub tirania bancherilor?
Parlamentul European a aprobat o directiva initiata de Comisia Europeana, conform careia bancile sunt obligate sa accepte cererile de conversie in moneda locala a creditelor in valuta. Decizia se aplica si bancilor romanesti, care trebuie sa accepte si negocierea dobanzilor in favoarea clientilor. Multi bancheri vor sari in sus, spunand ca, de fapt, conversia in lei a imprumuturilor in valuta are deja loc si ca nu ar mai fi nevoie de reglementari. Da, asa este, insa e vorba de niste „nuante”: este vorba de refinantare, nu de conversie propriu-zisa, iar operatiunea are loc daca si cand (si, mai ales, cum) vrea banca, fara ca institutia financiara sa fie obligata acum sa efectueze astfel de operatiuni.
O dobanda mai mica poate insemna si o rata mai mica, dar clientii mai au o facilitate stabilita de Directiva CE. Este vorba despre posibilitatea – dar nu si obligativitatea – negocierii dobanzii, actul normativ european precizand clar ca banca ar trebui sa ofere un cost al creditarii in favoarea clientului. Domnule Ponta, va angajati sa recomandati viitorului guvern adoptarea de acte normative in acest sens?
Falimentul personal = criza bancara?
Legea falimentulului personal, prin care persoanele fizice se vor putea declara insolvente in cazul in care au credite pe care nu le pot achita, a fost avizata favorabil de Guvern, desi BNR si bancherii avertizeaza ca masura va periclita sistemul bancar. Actul normativ prevede ca acoperirea datoriilor persoanelor fizice aflate in insolventa trebuie asigurata prin intermediul rambursarii datoriilor in baza unui plan ori prin intermediul lichidarii bunurilor respectivilor debitori. Totusi, executarea silita trebuie sa fie o procedura aplicata numai in ultima instanta, atunci cand debitorul persoana fizica nu mai poate sa-si respecte angajamentele contractuale. Debitorul va fi considerat in imposibilitate de a-si achita datoriile daca este incapabil sa isi achite doua sau mai multe datorii, fata de doi sau mai multi creditori, in decurs de peste 30 de zile de la data scadenta a acestora. Datornicul va avea dreptul sa depuna o cerere de insolventa, iar instanta nu va putea refuza deschiderea procedurii de insolventa exclusiv in temeiul faptului ca debitorul nu are destule bunuri sa acopere costurile procedurii, costurile urmand astfel sa fie suportate de catre stat. Domnule Ponta, deocamdata doar ati avizat favorabil proiectul legii falimentului personal, dar veti face demersuri pentru adoptarea ei? Veti promulga o astfel de lege?
Bancile au facut „vapoare” de bani in Romania
Conversia creditelor, legea falimentului personal si alte proiecte de acte normative vin in sprijinul debitorilor, iar bancherii spun oricui vrea sa-i asculte ca aceste reglementari ameninta sistemul bancar. Domnilor bancheri, dar cand ati facut – si ati repatriat, in special in Austria – miliarde de euro anual, nu ati mai spus nimic, nu-i asa? Domnule Ponta, le reamintiti aceste lucruri?
In urma cu cativa ani, bancile-mama ale principalelor institutii financiare din Romania anuntau ca, din cauza crizei, dar si a recomandarilor facute de Banca Nationala a Austriei si de alte institutii similare din alte state UE, sunt nevoite sa-si reduca expunerea pe tara noastra. Mai pe romaneste, sa se cam care de la noi, dupa ani de zile in care au perceput dobanzi – a se citi camata – cu doua cifre pentru creditul cu buletinul sau alte imprumuturi. Presedintele Traian Basescu i-a avertizat atunci sa nu faca asa ceva. „Ati obtinut profituri uriase, iar daca va pregatiti sa lasati Romania nefinantata in perioada de criza, o vom considera o lipsa de fair play. Vreau sa cred ca nu se va intampla si ca nu vom fi pusi noi, cei care am venit mai tarziu in UE, sa platim lacomia bancilor, iresponsabilitatea lor atunci cand acordau credite cu buletinul”, avertiza seful statului.
Ratingul prost scumpeste creditele
In 2009, dupa declansarea crizei financiare la nivel mondial (nu si in Romania, unde guvernantii sustineau ca nu exista criza), unele agentii de rating s-au repezit sa scada calificativul pentru Romania, spre „non investment grade”, adica risc major pentru investitori. Ratingul le-a venit ca o manusa bancilor straine cu sucursale la noi, bancherii majorand dobanzile la creditele aflate in derulare, pentru ca, vezi Doamne, trebuie sa-si recupereze eventualele pierderi cauzate de ratingul prost. „Doar pentru ca o agentie de rating a venit si a spus ca a crescut riscul, nu se justifica cresterea de dobanzi”, declara atunci omul de afaceri Dan Sucu, precizand ca bancherii nu ofereau mai multi bani la depozite, iar cheltuielile lor nu crescusera in urma ratingului prost. „Romania este tara in care (bancherii – n.r.) au facut nu o caruta, ci un vapor de bani si continua sa faca”, declara Dan Sucu. Domnule Ponta, le reamintiti bancherilor acest lucru?
„Generosii”, cu sacii in caruta
Certati de Traian Basescu, unii bancheri (de la Erste si Raiffeisen) i-au promis presedintelui Romaniei ca nu vor parasi tara noastra. Le da mana, pentru ca si-au repatriat deja profituri de miliarde de euro, iar romanii indatorati la banci sunt platitori culanti. Poate din cauza vitezei de ploconire, bancherii au uitat sa spuna ca, inainte de a-si afirma sprijinul pentru Romania, toate bancile austriece scosesera deja din tara miliarde de euro, asa ca le-a dat mana sa fie generoase dupa ce si-au „redus expunerea pe Romania”, adica si-au vazut sacii in caruta. Apropo, repatrierea profitului nu este vreun zvon, ci se regaseste in datele statistice de la Banca Reglementelor Internationale, care monitorizeaza acest tip de operatiuni bancare. Domnule Ponta, poate dati o cautare pe net in acest sens, pentru a avea „munitie” in lupta cu bancherii. Aveti curaj?
Clauzele abuzive, anulate in instanta. Domnule prim-ministru, ce mai asteptati?
Tribunalul Galati a dat, recent, o sentinta definitiva si irevocabila referitoare la transformarea in lei a unui credit in franci elvetieni (CHF), la cursul din 2008. Domnule Ponta, cetatenii si-au luat soarta in maini si unii dintre ei i-au invins pe bancheri. Dumneavoastra puteti face mult mai mult, dar vreti?
Avocatul Gheorghe Piperea a anuntat recent ca instanta galateana a dispus convertirea in lei a unui credit contractat de la Volksbank in franci elvetieni, la cursul de schimb de la data acordarii imprumutului, plus o majorare de 10%. Intrucat creditul fusese contractat la un curs valutar de 1,8 lei/CHF, creditul va fi convertit in moneda nationala la un nivel de 1,98 lei/CHF. In plus, instanta a constatat si nulitatea absoluta a clauzei privind comisionul de risc, redenumit comision de administrare credit. In consecinta, a obligat Volksbank sa-i achite clientului 32.017,77 lei, reprezentand contravaloarea comisionului de risc. Decizia instantei i-a pus pe jar pe bancheri, care se tem ca acest precedent va genera un val de procese nu numai pentru tranformarea in lei a creditelor in franci elvetieni, dar si a celor in euro sau in alte valute. Domnule Ponta, iata o parte din „munitia” de care aveti nevoie. Va intereseaza?
Talpi la creditare
Presedintele CEC Bank, Radu Ghetea, a avertizat ca astfel de decizii ale instantelor fac mult rau sistemului bancar. „Eu cred ca astfel de sentinte nu ajuta deloc la redresarea creditarii. Atunci cand vezi ce ti se poate intampla nu te mai grabesti sa incepi creditarea”, a spus Ghetea, mentionand ca bancherii sunt ingrijorati. „Credeti ca foloseste cuiva ca aceasta tara sa ramana fara un sistem bancar viabil?”, s-a intrebat Ghetea, bancher de stat. La randul sau, seful BCR, Tomas Spurny, atrage atentia ca preschimbarea in lei a creditelor in valuta la cursul istoric va devaloriza leul. „Deprecierea leului va fi de aproximativ 20%, iar impactul asupra capitalului sistemului bancar va fi de aproximativ noua-zece miliarde de euro”, a prognozat Spurny si nu credem ca seful sau din Viena, Andreas Treichl, i-ar permite astfel de pierderi. Deci, bancherii isi vor lua masuri de protectie a bonusurilor lor anuale, prin noi comisioane. Domnule Ponta, dumneavoastra ce masuri aveti in vedere? De fapt, aveti de gand sa va bateti cu bancherii pentru cetateni, cu toate riscurile (falimente bancare, rating prost, scumpirea creditelor pentru Romania,amenintarea cu un blocaj financiar etc.)? Sau nu?
