O veste absolut naucitoare vine de la cercetatorii din Statele unite, mai precis de la Northern Arizona University. Se pare ca nu mai este deloc mult si vom reusi sa vorbim limbile animalelor…
Con Slobodchikoff, de la Northern Arizona University, este un cercetator specalizat in studierea comportamentului animal. De 30 de ani, Con a studiat comunicarea dintre… cainii de preerie.
Cam ca oamenii…
Aceste creaturi, sustine Slobodchikoff, comunica unele cu celelalte folosind „cel mai sofisticat limbaj animal care a fost decodat pana acum”. Animalele combina strigatele asemenea propozitiilor din limbajul uman. Comunicarea dintre cainii de preerie substantive, precum specia pradatorului, dar si adjective care il descriu pe acesta. Astfel, ei pot deosebi pradatorii unii de altii (coioti, caini, oameni), avand totodata strigate de avertizare specifice care descriu atat specia pradatorului, cat si caracteristici precum inaltimea, culoarea, marimea. Pentru a demonstra ca simpaticele animale animalele isi descriu diferit pradatorii, cercetatorul a realizat un experiment in care un om era imbracat in tricouri de culori diferite atunci cand patrundea pe teritoriul cainilor de preerie. Asa cum era de asteptat, strigatele de avertizare ale animalelor descriau pradatorul ca avand mereu aceeasi inaltime si forma, insa nu si aceeasi culoare.
Ham, ham, ham, adica “hai afara”
Pe baza cercetarilor americanului, oamenii de stiinta vor sa creeze un dispozitiv care sa faciliteze comunicarea dintre om si animale. „ Folosim tehnici de inteligenta artificiala pentru a documenta toate strigatele cainilor de preerie. Apoi le analizam si obtinem un raspuns care ar putea sa fie in limba engleza. Astfel, cainii de preerie ar putea spune «un coiot slab si maro se apropie cu viteza», iar noi am putea crea un raspuns care sa fie convertit de computer pe limba acestor animale”, a explicat Slobodchikoff. „Cred ca dispunem de tehnologia necesara pentru a dezvolta dispozitive de marimea unui telefon mobil care sa ne permita sa vorbim cu pisicile si cainii nostril” a adaugat cercetatorul.