Polițiștii, descurajați de șefi să se mai ocupe de traficul de droguriPolițiștii de la Secția 16 din Capitală au făcut o plângere la DIICOT împotriva șefilor lor pe motiv că nu sunt lăsați să-i rețină pe consumatorii și traficanții de droguri. Tactica șefilor a fost ca, de mai bine de un an, să nu le mai ponteze ca activitate prinderile în flagrant ale traficanților de droguri, susțin reprezentanții Sindicatului Național al Agenților de Poliție (SNAP).
Pentru că reținerea traficanților de droguri nu le umflă cifrele bilanțului de la sfârșit de an, șefii secțiilor de poliție au început să-i determine pe angajați să se îndrepte pe arestările ușoare ale celor care fură din magazine, ne spun reprezentanții SNAP. ”Am semnalat deja la DIICOT că șefii nu ne mai dau voie să facem control pe droguri. Șefii spuneau că veneam cu ei la bază și stăteam mult pe acolo cu chestii mici, cu joint-uri. Păi nu era vorba despre un joint, era vorba despre faptul că stăteam în coasta lor. De mai mult de un an șefii nu ne mai lasă să facem astfel de controale la droguri, susținând că astea sunt prostii, că noi nu trebuie să ne ocupăm de asta, ci trebuie să ne ocupăm de ce avem noi, adică de boschetarii noștri. Targhetul șefilor sunt oamenii amărâți care fură din magazine. 80% din activitatea secției sunt oameni sărmani, boschetari, cei proaspăt ieșiți din penitenciare, care fură din Mega Image, fură câte o bucată de polistiren de pe șantiere, fură câte o bucată de gărduleț de la ADP. Suntem de acord că și astea sunt infracțiuni, dar aici ai niște cazuri sociale, în opinia mea. Toate cifrele cu care ei se laudă sunt, de fapt, cazuri sociale. Și nouă ne spun să nu facem controale pe droguri. Eu am copii și vine fiica mea de la școală și îmi spune că au venit să vândă droguri în părculețul din fața școlii. Deci să nu mă ia pe mine că sunt prostii astea cu joint-urile. Eu am prins vânzători de droguri cu cantități mari. Nu suntem nici noi proști să ne spună șefii că pierdem timpul cu ăștia. Pentru că timpul nu ni-l pierdem, dosarul se face foarte ușor, că luăm legătura cu cei de la BCCO. Dar șefilor nu le convine, că nu mai instrumentează secția dosarul, ci cei de la BCCO și atunci nu mai au procente mari la numărul de dosare instrumentate”, ne-a declarat Viorel Șeicaru, liderul Sindicatului Național al Polițiștilor Secția 16 București.
Miza, salariile de merit
Atunci când polițiștii fac dosare cu bochetari, șefii își iau salarii de merit, ne spune Viorel Șeicaru, liderul SNAP Secția 16. ”La sfârșit de an se ia în calcul numărul de rețineri ale unei secții. Acesta este motivul pentru care nu suntem lăsați să ne ocupăm de traficanții de droguri. Dar este foarte important, pentru că ăștia umblă drogați, pentru că noi făceam controale și în trafic. Eu sunt polițist și nu pot să trec cu vederea, mai ales că am în fișa postului controlul pe trafic de droguri. Dar noi pierdem timpul cu lucruri pe care nu le avem în fișa postului. Spre exemplu, îi transportăm pe amărâții ăștia pe care îi iei de la Mega Image la arest. Îi mai ducem și la doctor, ca să fie consultați și să se vadă dacă sunt apți pentru arest. Și cu astea pierdem ore întregi. Prinderile în flagrant, cum sunt cele cu traficanții de droguri, nu sunt pontate la activitate. Noi avem niște indicatori, iar în baza acestor indicatori ești evaluat lunar, trimestrial, semestrial și anual, la bilanț. Indicatorii stau la baza calificativului pe care îl primești. Și atunci, dacă prinzi în flagrant traficanți de droguri te trezești că îți scad indicatorii și atunci ești obligat să te axezi pe cazurile sociale. Grav este că cei care sunt lăsați să consume droguri liniștiți ajung după o perioadă dependenți și tocmai aceștia comit infracțiunile. Mulți dintre ei au fost alungați din familii, s-a ales praful de viața lor, pentru că noi nu mai avem voie să-i controlăm. Problema drogurilor este una foarte mare și am văzut unde se ajunge. Dacă nu stopezi chestia asta și nu îi distrugi piața de desfacere nu ai făcut nimic. Și se știe că piața de desfacere o găsești în jurul unităților de învățământ, în jurul cluburilor și în zona parcurilor. Am făcut foarte multe dosare, dar acum nu mai face nimeni pentru că oamenii știu că nu sunt pontați”, a afirmat Viorel Șeicaru, liderul SNAP Secția 16.
Informațiile secrete, la vedere
Deși informațiile despre infracțiuni cum ar fi traficul de țigări ar trebui să fie secrete, în secția de poliție toată lumea are acces la ele, astfel că probabilitatea să mai prinzi pe cineva este extrem de scăzută, semnalează polițiștii. ”Nu am certitudinea că informațiile pe care le dau eu ajung unde trebuie, pentru că se centralizează, se scot, trec prin mai multe mâini. Sistemul ăsta cu informațiile este făcut destul de prost, îl implementezi pe calculator, dar ele nu se duc direct într-o bază în care nu are nimeni acces. Ele se scot toate la imprimantă la nivel de secție și trec prin foarte multe mâini. Mai corect ar fi ca informațiile să fie trimise într-o bază, în altă parte, să nu mai fie la nivel de secție, ca să nu mă mai trezesc eu cu surprize”, ne-a mai precizat liderul Sindicatului Agenților de Poliție Secția 16, Viorel Șeicaru.
si sporurile alea pentru lucrari deosebite sa se dea pe lucrari de…exceptie.Cate dosare ai instrumentat, cate au fost trimise in instanta cate s au solutionat.Si …acum….bomboana pe tort ! Cat prejudiciu ai recuperat ?
Si domnul agent, si domnul comisar si…tu sefu ‘..?
ce lucrari deosebite ai ?
Etica profesionala este caracterizata in principal de independenta, integritate si competenta profesionala.
INDEPENDENTA profesiei – implica independenta de spirit (de drept) si independenta în aparenta (de fapt).
Independenta de spirit – reprezinta starea de spirit care permite lucratorilor sa emita judecati fara a fi afectati de influente si sa actioneze cu integritate, pentru a-si exercita cu obiectivitate competentele profesionale.
Independenta in aparenta – se realizeaza prin evitarea situatiilor in care o terta persoana informata si rezonabila ar cunoaste toate informatiile relevante, inclusiv masurile de protectie aplicate in munca specifica, iar pe aceasta baza ar putea concluziona ca, integritatea, obiectivitatea sau competenta profesionala a lucratorilor sunt compromise.
INTEGRITATEA – presupune ca lucratorul sa fie drept si onest in realizarea competentelor profesionale si in relatiile interpersonale.
COMPETENTA profesionala – lucratorii din M.A.I. trebuie sa aiba si sa-si mentina cunostintele si aptitudinile profesionale la un nivel necesar si corespunzator pentru a asigura membrii societatii ca primesc de la acestia servicii in conformitate cu standardele aplicate sau elevate cunoscute in domeniile in cauza.
Atat la nivelul central cat si in cadrul componentelor sistemului structura de personal nu este rezultatul unor dimensionari stiintifice (realiste), nu reflecta nevoile obiective pentru asigurarea functionarii acestora si nu raspunde totdeauna politicilor publice dictate de comanda sociala.
Multe posturi infiintate fara just temei sunt ocupate de oameni care nu au abilitatile si pregatirea profesionala necesara. Sunt tolerate in mod nejustificat situatii in care, ofiterii executa sarcini de serviciu de compexitatea celor prevazute pentru agenti, iar functionarii cu statut special au doar atributii simple specifice administratiei publice, ceea ce afecteaza grav, imaginea politiei judiciare si statutul politistului, datorita abaterilor comise de catre acestia de la deontologia profesionala.
Persistenta deficientelor pe aceasta linie organizatorica a condus la situatia in care, in unele cazuri, la nivelul structurilor centrale si teritoriale ale sistemului s-au putut cuagula „clanuri” ce au la baza relatii de rudenie, prietenie sau interese nelegitime.
Astfel s-a ajuns ca in multe situatii, in sistem, sa activeze autoritati publice de tipul “dinastiilor”, gastilor sau grupurilor de interese compuse din indivizi ce apartin anumitor zone administrative sau promotii de absolvire a scolii, ceea ce a creeat premisele pentru a se isca tot felul de rafuieli si nu de a performa sau de a se instala spiritul de modernitate statala.
Una din cauzele care a favorizat migrarea discretionara a cadrelor in interiorul sistemului pentru formarea de „gasti” se datoreaza si faptului ca la nivelul ministerului nu exista o metodologie standardizata care sa reglementeze mutarea (fara examen sau concurs) pe orizontala pe functii similare si cu acelasi indice de salarizare sau pe verticala la pozitii cu indici superiori, in interiorul aceleeasi structuri sau de la o formatiune la alta, in cadrul unei linii de munca, de la o unitate la alta in cadrul aceluiasi departament ori de la o arma la alta in cadrul sistemului. Asemenea anomalii au permis, in cele din urma generalizarea de practici paguboase, in domeniul gestionarii resurselor umane.
Pentru optimizarea la maximum a functiei publice, unul din principiile de baza care trebuie respectat (asa cum se intimpla in statele civilizate) este ca in fiecare institutie a statului, numarul salariatilor sa fie minim posibil, proveniti dintre cei mai valorosi cetateni ai urbei, dar care (mai ales in cadrul aceleeasi structuri) sa provina din familii sau „neamuri” cat mai numeroase posibil, din motive lesne de inteles (pentru a fi satisfacuta o gama cat mai diversificata de nevoi sociale obiective si evident a oferi incredere maxima sistemului).
In acest context se impune eliminarea situatiilor in care membrii aceleeasi familii fac parte din aceleasi structuri centrale sau de executie sau din esaloane diferite dar cu subordonare de control sau de coordonare (protejare), pentru eliminarea conflictelor de interese.