După un vârf atins în 13 august, cu 1.454 de cazuri Covid, și o săptămână cu raportări între 1.328 și 1.415 cazuri zilnice, iată că lucrurile iau o altă întorsătură. Ziua de marți, care, de regulă, are cele mai multe cazuri din cauza testelor neefectuate în weekend, a avut doar 1.014 cazuri Covid, la un număr de peste 21.000 de teste.
Ziua de ieri a adus poate cele mai bune vești din ultima vreme. După o creștere accentuată și îngrijorătoare a numărului de infectări Covid în ultima săptămână, numărul cazurilor a scăzut brusc. Scăderea a început din 16 august, când s-a ajuns la 1.087 de cazuri, însă aceasta nu a fost relevantă, având în vedere că s-au efectuat doar 11.846 de teste. Nici cele 733 de cazuri înregistrate luni, 17 august, nu pot fi luate în considerare, dat fiind faptul că au fost prelucrate 4.518 teste. Însă numărul de 1.014 cazuri raportate marți este extrem de important. Și asta pentru că, dintr-un număr total de 21.289 de teste, cu 7.999 de teste efectuate la cerere, reiese că 13.290 de teste au fost făcute la persoane cu risc ridicat.
Ce poate însemna acest lucru? În aprilie, fostul președinte al Colegiului Medicilor din România, prof.dr.Vasile Astărăstoae, spunea că, la acel moment, aproape 30% din populația României fusese infectată, dat fiind că atunci circula forma ușoară a virusului. Luând în considerare nivelul ridicat de contagiune al Covid-19, este foarte posibil ca, în ultimele luni, mulți români să fi contactat noul coronavirus fără să știe. Și atunci imunizarea colectivă, chiar și nedorită, să se fi produs într-un procent mult mai mare. Cum am putea ști cu exactitate dacă asta s-a întâmplat? Foarte simplu. Prin efectuarea studiului de seroprevalență, despre care ministrul Tătaru susține că ar fi început în iulie, fără să fi prezentat în vreun fel date preliminare. Acest studiu, care presupune teste pentru anticorpi, poate să arate câți români au trecut prin boală și care este gradul de imunizare a populației.
Ai ajuns la spital, ești suspect de Covid
Între timp, însă, în spitale, lucrurile nu sunt deloc în regulă. Orice român care are ghinionul să se îmbolnăvească de orice altceva este considerat, automat, suspect de Covid și tratat ca atare. Mai exact, dacă nu este victima unui accident sau dacă nu are, vizibil, semnele unui infarct, pacientul este băgat, obligatoriu, în zona tampon. În funcție de unitatea sanitară, deși diferențele nu sunt foarte mari, zona tampon este constituită dintr-o cameră sau un salon în care sunt înghesuite câteva zeci de persoane, care își așteaptă rândul la testare sau așteaptă rezultatele testelor timp de 24 de ore și chiar 48 de ore. Și, așa cum spunea un cadru medical care administra zona tampon a unui spital, dacă ieși negativ la test, odată ce ai stat cu zecile de suspecți Covid, unii cu simptome, sigur vei ieși pozitiv după câteva zile.
Testul negativ considerat pozitiv
Pentru cadrele medicale, orice român care nu a ieșit negativ la un test făcut în ultimele 72 de ore este considerat suspect de Covid. Mai mult, chiar și cei care au teste negative, dar care au simptome care ar indica infectarea, sunt considerați suspecți Covid, testele fiind considerate, din start, fals negative. ”Au statutul de pacienți suspecți toți pacienții despre care nu se știe în mod cert că nu sunt infectați SARS-CoV. Există o formă adițională de identificare a salariaților care tratează pacienții suspecți bazată pe următoarea definire a pacienților suspecți: suspect este pacientul pentru tratarea căruia salariatul, în aplicarea măsurilor prudențiale, trebuie să poate echipamentul individual de protecție. Această definiție se raportează la o măsură prudențială ce impune tratarea fiecărui pacient netestat ca posibil infectat. Ea are în vedere gradul foarte mare de necunoscut pe care-l implică statutul pacienților care se prezintă la unitatea sanitară din punctul de vedere al infecției/absenței infecției cu SARS-CoV-2”, se arată într-un comunicat al Federației Solidaritatea Sanitară.