Desi nu are legatura cu tabelul lui Mendeleev, pe Rovana o cheama, totusi, Plumb. A fost ministru la Mediu. Se potrivea ca nuca-n perete. Acum e la Ministerul Muncii, desi in Romania nu mai munceste nimeni.Stam cam rau cu pensiile, ii spun eu Rovanei Plumb. Mi se pare ca ii condamnam la o moarte groaznica pe batrani. Nu e adevarat, vine ea repede cu replica. Moartea este o chestiune periculoasa pentru oricare cetatean al planetei, nu numai pentru romani. Dar, completeaza ea, avem programe extraordinar de bune care ii ajuta pe pensionari. Ii ajuta sa ce?, intreb eu. Ii ajuta sa depaseasca momentul acesta teribil, continua ea. In clipa de fata facem cercetari pentru a stabili diferenta dintre „moartea groaznica”, dupa cum spuneti dumneavoastra, si „moartea lenta”.
Ne vom orienta in raport de concluzii si vom imbunatati programele. Si, pana acum, ce a rezultat?, intreb eu mai degraba banuitor decat curios. „Moartea groaznica” inseamna ca unui pensionar sa ii cada un ghiveci in cap, omorandu-l cu o zi inainte de data pensiei. Iar „moartea lenta” presupune perioada de asteptare, lunga si chinuitoare, a producerii unui asemenea eveniment. Cred ca nu sunteti in toate mintile cu asemenea teorii, i-o spun de la obraz ministresei. Mai mult, risipiti banii pe asemenea cercetari idioate, in loc sa ii folositi la pensii. Matematic, nu risipim nimic, spune ea uluitor de senina. Banii provin de la cei care nu mai apuca pensia, fie ca le cad ghivece in cap, fie ca mor striviti de copaci, in timpul furtunilor. Aici pot spune ca avem o colaborare excelenta cu toate primariile din tara, care nu taie pomii la timp. Dar, un program de majorare a pensiilor nu ati elaborat?, intreb eu increzator. Ba da, urmeaza sa marim pensiile cu patru la suta, raspunde ea privind in gol. Adica, la fiecare suta de pensionari mai dam patru lei. Mai mult nu ne permite bugetul, incearca ea sa evadeze din dialogul care nu ii convenea. Sa luam un alt exemplu, continui eu nervos ca ministreasa nu face diferenta intre naivitate si inconstienta. Sute de mii de persoane au 350 de lei pensie, intretinerea le vine 150 de lei, plus 200 de lei medicamentele, deci, nu le mai raman bani pentru mancare si restul. Le-am putea oferi niste slujbe pe perioada scurta, spune ea plina de candoare, pana depasesc momentul. Acestea vor fi oficiate zilnic, de catre preoti parohi sau protopopi. Esti culmea, cucoana, crezi ca amaratii astia de asta au nevoie?, rabufnesc eu. O sa radeti, dar da!, raspunde ea surazatoare. In asteptarea unui ghiveci in cadere macar se impaca sufleteste.
(Daca personajul ar fi venit la intalnire, interviul ar fi fost autentic)