România (ne)educată. Online-ul fabrică analfabeți funcționali

Procentul de 44% analfabeți funcționali, depistat în 2018 după testele PISA, s-ar putea dubla până anul viitor. Cu sau fără tablete, cu sau fără acces la internet, elevii acumulează masiv goluri în cunoștințe prin învățământul on-line. Profesorii atrag atenția că acest tip de educație nu poate substitui procesul de predare și verificare a cunoștințelor efectuat în școli.

”Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internațională. Accentul nu cade neapărat pe ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață”, declara actualul ministru al Educației, Monica Anisie, în decembrie 2019, după publicarea rezultatelor catastrofale ale acestor teste, care au depistat 44% de analfabeți funcționali în rândul elevilor de 15 ani. În realitate, însă, situația era dezastruoasă. Ulterior, în loc să se recupereze, intens, decalajele, învățământul s-a suspendat, pur și simplu. Simulacrul educației on-line nu a ajutat pe nimeni, cu adevărat, iar copiii care s-au menținut pe linia de plutire datorează acest lucru banilor scoși din buzunar de către părinți pentru plata meditațiilor. Ce ne rezervă, în acest moment, viitorul? Un dezastru fără precedent. Deși încă se face învățământ hibrid, cu jumătate de educație reală, este de așteptat ca, în scurt timp, elevii să fie alungați din școli și trimiși în online-ul atât de ineficient încât, la anul, numărul analfabeților funcționali se va dubla, cu siguranță. ”Dascălii își doresc să vină la școală, pentru că, să fim serioși, online-ul nu va fi niciodată un substitut adevărat pentru învățământul față în față, iar pentru anumite categorii de vârstă, în învățământul preșecolar sau primar, nici nu se pune problema să poți face ceva on-line. Nu o să înveți să scrii on-line, nu o să înveți să socializezi on-line. Oricum, vor fi carențe destul de mari în pregătirea elevilor. Și, mai mult, profesorii nu au nici un fel de pârghie de control corectă și eficientă a cunoștințelor acumulate de elevi”, ne-a declarat Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”

Deficit de 38.000 de dascăli

Sindicatele din Educație avertizează că, la ora actuală, există un deficit de 38.000 de cadre didactice, în condițiile în care Guvernul a deblocat doar 300 de posturi. ”Există probleme legate de resursa umană. Nu se pot angaja cadre didactice, în condițiile unui grav deficit de personal și nu avem suficient personal nedidactic. Guvernul nu a deblocat decât 500 de posturi pentru personal didactic și nedidactic, în condițiile în care deficitul real este de 50.000, din care 18.000 personal nedidactic. În momentul de față există un risc major de infectare, dacă nu se respectă regulile. Angajații din sistemul de învățământ intră în contact cu peste 3,5 milioane de elevi și, din păcate, nu beneficiază de toate echipamentele de protecție necesare și de toată resursa umană, astfel încât școala să fie un loc sigur și pentru elevi și pentru angajați. Se adeverește în momentul de față ceea ce spunea și Organizația Mondială a Sănătății, că profesorii fac parte din categoria cu risc maxim de infectare. Copiii, în marea lor majoritate, sunt asimptomatici, ori tu, ca și cadru didactic sau ca și personal angajat într-o unitate de învățământ, ești foarte vulnerabil. Este nevoie de personal pentru dezinfectarea sălilor de clasă, a aparaturii din laboratoare. Două îngrijitoare la 100 de copii nu pot face acest lucru. Sunt școli mamut, cu câte două etaje, iar tu trebuie să repeți aceste operațiuni cu resurse insuficiente. Sunt grădinițe unde ai nevoie de îngrijitoare care să aducă copiii de la poartă până la grupă, pentru că îngrijitoarea nu are voie să intre în contact nici cu părinții, nici cu educatoarea”, ne-a mai precizat președintele Federației Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”, marius Nistor.