Protocolul lui Tătaru este greșit. Plasma nu are efect la bolnavii critici

De la a administra plasmă hiperimuna de la pacienții vindecați de Covid preventiv cadrelor medicale și bolnavilor care tind să dezvolte insuficiență respiratorie până la a dispune tratamentul cu plasmă muribunzilor, pe care nimic nu îi mai ajută, este o cale foarte lungă. Însă, chiar dacă ministrul Sănătății refuză să schimbe protocolul, medicii au început să nu mai țină cont de el și să încerce să salveze vieți.

Plasma donată de românii vindecați de Covid ar putea salva vieți dacă ar fi administrată mai repede decât se prevede în Ordinul ministrului Sănătății. Potrivit acestui ordin, de plasmă pot beneficia doar pacienții care se află într-o secție de ATI a unui spital Covid, prezintă o progresie rapidă a unei pneumonii severe/a unor infiltrate pulmonare (> 50% în 24-48 ore), în ciuda tratamentului administrat și sunt ventilați mecanic de mai puțin de 10 zile sau în pragul intubației și ventilației mecanice. Practic, ministrul Sănătății, pe fondul unei colectări greoaie a plasmei hiperimune, a definit acest tratament absolut benefic ca ultimă soluție atunci când nimic nu mai funcționează. Medicii însă, mulți sau puțini, nimeni nu știe, au început să încalce ordinul și să administreze plasma atunci când organismul celui bolnav are capacitatea de a folosi anticorpii primiți, reușind, astfel, să se vindece. Mai exact, plasma se administrează în momentul în care starea bolnavului este medie spre gravă și atunci rezultatele obținute de medici sunt foarte bune. Date oficiale despre efectul plasmei hiperimune nu au fost publicate nicăieri în România, astfel că nu se știe nici acum câți s-au vindecat cu ajutorul acesteia sau câți au primit plasma prea târziu. ”În ordin s-a prevăzut administrarea plasmei doar pentru persoanele internate la ATI în stare gravă, dar din punctul meu de vedere, dacă starea este foarte gravă nu știu în ce măsură poate să mai ajute această plasmă”, ne-a declarat dr.Lavinia Scripcaru, directorul Centrului Regional de Transfuzie Sanguină Iași.

Unde ajung informațiile?

Pornind probabil de la premisa că medicii și specialiștii din România nu știu să interpreteze rezultatele tratamentului cu plasmă, Ministerul Sănătății a decis ca toate aceste date să fie transmise către o platformă a Uniunii Europene. Astfel potrivit Ordinului ministrului Sănătății, spitalele care administrează tratamentul monitorizat cu plasmă de la cei vindecați de Covid vor raporta Comisiei ATI a Ministerului Sănătății următoarele informații cu privire la pacienții cărora li s-a administrat PPC-DV-COVID-19: a) sex, vârstă, comorbidități; b) momentul administrării transfuziei (în număr de zile de la debutul bolii); c) numărul, volumul și codurile unităților transfuzate; d) terapii administrate pacientului în paralel (altele decât îngrijirea de susținere); e) evoluția clinică și biologică a pacienților în funcție de scala de progresie a bolii la următoarele momente de timp:(i) înainte de transfuzie; (ii) > 5 zile după transfuzie;(iii) la externare f) orice reacții adverse severe sau incidente legate eventual de administrarea PPC-DV-COVID-19;g) celelalte date clinice și biologice din protocolul de administrare; h) durata spitalizării – intervalul internare-externare/deces. Toate aceste informații vor fi centralizate la nivelul Comisiei ATI, care le va înainta Ministerului Sănătății, INHT și persoanei special desemnate în acest sens de Ministerul Sănătății să transmită informațiile în platforma EU CCP Database. În condițiile obligativității unor astfel de raportări este de presupus că încălcarea Ordinului ministrului Sănătății prin administrarea plasmei înainte de a fi prea târziu necesită un act de mare curaj din partea medicilor.

Bătaie de joc la adresa donatorilor

În ultima vreme, numărul celor care s-au vindecat de Covid și vor să doneze plasmă s-a majorat considerabil. Din păcate însă, din cauza crizei de personal la centrele de transfuzie, aceștia au ajuns să aștepte ore întregi până să ajungă să doneze. Demersurile disperate ale conducerii acestor centre pentru angajarea de personal suplimentar, în condițiile în care apar și cazuri de Covid printre asistentele și medicii de acolo, au rămas însă fără răspuns. ”În contextul pandemiei am rămas din puțini și mai puțini, iar numărul donatorilor de plasmă este din ce în ce mai mare. Acum a apărut o modificare legislativă în Monitorul Oficial care permite administrarea plasmei și cu încărcătură de anticorpi mai mică de 160, cum era până acum. Și asta este bine pentru că cei mai mulți donatori se încadrau între 80 și 160 și nu se putea folosi acea plasmă la bolnavii Covid. Dar avem nevoie de personal, cel puțin 5 asistente și un medic, pentru că nu reușim să facem față. Sună telefoanele încontinuu, pentru că oamenii vor să știe care sunt condițiile în care pot dona plasmă. Donatorii sunt însă foarte nemulțumiți, pentru că ajung să aștepte și câte patru ore ca să poată dona”, ne-a precizat directorul Centrului Regional de Transfuzie Sanguină Iași, dr.Lavinia Scripcaru.