Negocierile dintre FMI si autoritatile romane au intrat in impas si se profileaza un esec, deoarece finantatorii internationali cer Guvernului scumpirea gazelor pentru populatie. Pe de alta parte, FMI cere, practic, renuntarea la complexurile energetice care functioneaza pe carbune, dar autoritatile resping si aceasta propunere.
Tot mai multe voci din zona PSD sustin ca Guvernul Ponta nu mai vrea continuarea acordului cu FMI. Chiar premierul a avertizat ca o noua scrisoare de intentie risca sa nu fie semnata, din cauza a doua puncte divergente, asupra carora partile nu au cazut de acord. In primul rand, este vorba de calendarul de liberalizare a tarifelor la gaze. „Continuarea agendei de liberalizare a pretului la gaze inseamna cresterea pretului la gaze. Solicitarea FMI se refera la o crestere de la 1 aprilie de la 53,3 lei/megawat-ora la 62 de lei/megawat-ora, destul de abrupta, pe care o consideram nesustenabila. Altfel nu facem decat sa acumulam datorii la CET-uri si sa facem factura pentru anul viitor imposibil de achitat pentru oameni, motiv pentru care am spus ca pana in aprilie vom veni cu o propunere de calendar sustenabila”, a spus Ponta.
Statul pastreaza termocentralele
Un alt punct asupra caruia partile nu au cazut de acord se refera la viitorul industriei producatoare de energie pe carbune, Complexurile Energetice Hunedoara si Oltenia.
FMI a cerut restructurari masive si radicale, care insa nu salveaza industria si locurile de munca, dar in cativa ani va duce la reducerea semnificativa a acestui sector in Romania. „Suntem de acord cu eficientizarea acestui sector esential pentru siguranta energetica si dezvoltarea economica si sociala a unor regiuni, dar nu suntem de acord cu masuri care sa duca, practic, la disparitia acestei industrii”, a avertizat Ponta, mentionand ca, in aceste conditii, atoritatile romane nu vor mai semna o noua scrisoare de intentie cu FMI.