Guvernul are la dispoziție doar două luni pentru a elabora Planul Național de Redresare și Reziliență, care trebuie aprobat de Comisia Europeană. Fără acest plan, care trebuie să cuprindă marile proiecte pe domenii prioritare de investiții, România pierde cele 30 miliarde de euro de la UE.
Termenul pentru elaborarea primului draft al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este luna octombrie 2020, urmând ca negocierile să se deruleze până în luna aprilie 2021, în vederea emiterii deciziei Comisiei Europene de aprobare a planului național. Până în acest moment însă, nimic nu este conturat. ”Proiectele de infrastructură sunt investiţii publice de importanţă strategică pentru România, care asigură creșterea calității vieții, conectivitatea cu coridoarele de transport transeuropene şi creşterea mobilităţii populaţiei şi a mărfurilor, iar întârzierea pregătirii portofoliului de proiecte pentru PNRR 2021-2026 va avea impact direct asupra pierderii de sume alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, context care impune reglementarea în regim de urgenţă a unor măsuri pentru diminuarea acestei categorii de risc. Eligibilitatea cheltuielilor în cadrul PNRR 2021-2026 începe cu data de 01 februarie 2020. Proiectele de infrastructură necesită perioade de timp de aproximativ 1-2 ani pentru pregătirea și elaborarea documentațiilor tehnico-economice, respectiv pentru elaborarea și aprobarea Studiului de Fezabilitate și/sau a Proiectului Tehnic de Execuție, cu impact asupra ritmului de implementare. Pentru a nu genera întârzieri în implementarea proiectelor de infrastructură indiferent de natura acestora, dar și asupra perspectivei de dezvoltare pe termen lung a României este necesară pregătirea, elaborarea și aprobarea documentațiilor tehnico-economice pentru proiectele de infrastructură din domenii de importanță strategică pentru România”, arată Ministerul Fondurilor Europene într-un proiect de ordonanță de urgență.
Cine trebuie să facă proiecte
Pregătirea proiectelor va fi finanțată din bugetul Ministerului Fondurilor Europene, cu sume diferite alocate sectoarelor. Astfel, cei mai mulți bani, 700 milioane de lei, sunt alocați pentru elaborarea proiectelor de infrastructură pentru sisteme de irigare a solului pentru combaterea riscului de secetă, combaterea eroziunii solului, drenare și desecare, protecție antigrindină, împăduriri, beneficiarii finali ai finanțării fiind Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor și Regia Națională a Pădurilor. Autoritățile locale au la dispoziție 450 milioane de lei pentru întocmirea unor proiecte de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism, ecologizare platforme industriale, înființare/reabilitare/modernizare campusuri școlare necesare învățământului dual, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere și distribuție a energiei termice necesare populației. În sănătate, finanțate vor fi proiectele care prevăd reabilitarea, extinderea și modernizarea spitalelor din cardiologie și oncologie. Eligibile vor fi și proiectele de infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic, precum și proiectele de infrastructură de apă-canalizare.
Prioritatea zero, sporurile la salarii
Pentru elaborarea planului național vor fi înființate 30 de posturi noi la Ministerul Fondurilor Europene, în structura de specialitate denumită Direcția Generală Management Mecanism de Redresare și Reziliență. Numărul de posturi poate fi modificat de către Guvern, ori de câte ori este necesar. Salarizarea personalul contractual angajat în cadrul acestei direcții se asimilează cu cel al funcționarilor publici care desfășoară activități cu proiecte din fonduri externe nerambursabile și beneficiază de un spor de complexitate pentru activitate desfășurată în cadrul PNRR în procent de 100% din salariul de bază. Totodată, personalul din cadrul ministerelor de resort implicat activități de monitorizare, raportare, aprobare și validare a proiectelor de investiții/reformă beneficiază de un spor de complexitate pentru activitate desfășurată în gestionarea proiectelor cu finanțare din PNRR în procent de 100% din salariul de bază. Potrivit proiectului de act normativ elaborate de Ministerul Fondurilor Europene, și personalul care desfășoară activități în cadrul unităților de implementare a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri PNRR va fi recompensat cu un spor de maxim 75% din salariul de bază.