A fost scos din jobenul liberal de scamatorul Crin Antonescu. Dupa ce a ajuns presedinte, Klaus Iohannis si-a lansat cartea „Pas cu pas”. Daca inversa cronologia, cred ca pierdea alegerile.
V-am citit cartea, ii spun eu lui Iohannis, mai degraba ca avertisment. Ati fost la lansare?, ma intreaba el, sperand sa vada in mine extaziatul. Nu, ii raspund eu sec, am gasit-o pe internet. Nu dau banii pe ceva ce nu exista. Dar cartea exista, da el sa ma convinga. Au fost aproape opt mii de cumparatori. Fizic, da, sigur ca exista, imi duc eu ideea mai departe. Are coperti si vorbe, ca orice carte. In rest, seamana cu cea de fonfleuri literare a Andreei Marin sau cu cea de filosofie de alcov a Mihaelei Radulescu. Pot sta toate pe acelasi raft, conchid eu. Chiar asa?, riposteaza el. Da, spun eu sec. Personajele sunt plicticoase, actiunea e mereu dupa colt. Este o autobiografie, precizeaza el. Daca e asa, trista copilarie si tinerete ati avut, nu ma las eu mai prejos. Nici urma de umor si nici macar de aventura adolescentina. Cred, mai degraba, ca e o monografie. Cum sa fie monografie?, vorbesc despre mine acolo, zice el. Nu prea, vin eu cu replica. Pe personajul central il cheama Sibiu, nu Iohannis. Nu exagerati?, intreaba el. Nici vorba, ii raspund. Companiile straine despre care scrieti au investit in Sibiu, nu in Iohannis. Apoi, delegatiile straine au vizitat Sibiul, nu casele lui Iohannis. Dar, nu mai rezista el sa taca, acolo, in carte, sunt si eu. Am observat, ii raspund eu, sunteti cetateanul care, vreme de 200 de pagini, merge cu bicicleta la scoala, la primarie si acasa. Am spus si ca imi ajutam sotia, spaland vasele, continua el. Si pentru asta era nevoie de o carte?, intreb eu nevinovat. Probabil ca daca le si stergeati va mai trebuia una, nu pot eu sa ma abtin. Am scris, spune el nervos, si ca, in particular, am fost un anticomunist. Desigur, ii raspund, va cred. Este punctul culminant al cartii, intins pe fix doua randuri. Parca va si vad cum sopteati prin casa „Jos comunismul!”, asa, in particular. Nu, domnule, chiar am fost anticomunist, incearca el sa ma convinga. Am fost, sa zic asa, un fel de ilegalist, in particular. Abia acum am inteles sensul, ii zic eu, adica va ascundeati precum ilegalistii, dar nu va cauta nici dracu’! Poate ca, totusi, cartea dumneavoastra ar fi fost mult mai incitanta, continui eu, daca ati fi lamurit in ce zona a Romaniei sunt mai multi canguri: in Dobrogea, la Sibiu, in Banat, sau in Romania nu sunt mai multi canguri? De data asta nu ma mai prindeti, raspunde Iohannis sigur de el. In Romania nu sunt mai multi canguri!
(Daca personajul ar fi venit la intalnire, interviul ar fi fost autentic)