Au trecut suficiente zile de când BRICS, reunit la Johannesburg, a decis lărgirea alianței la 11 membri. Deja se vorbește despre summit-ul G20, găzduit de India săptămâna aceasta. Însă, mai mult ca sigur, atenția tuturor va fi îndreptată spre ce s-a decis în Africa de Sud și mai ales evenimentele ulterioare. Trei mutări efectuate de puterile BRICS dau șah Occidentului și arată lumii că a trecut vremea vorbelor, iar acum este timpul faptelor.
Cine s-a așteptat ca anunțul lărgirii BRICS să fie doar o chestiune ce ține de diplomație și-a făcut greșit calculele. Iată că lucrurile se mișcă și încă foarte repede, dovadă cele trei „gloanțe” trase deja de în direcția G7.
Ce preț au plătit EAU pentru aderarea la BRICS
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite și-au dorit să stea la masa BRICS, dar aderarea nu s-a făcut pe ochi frumoși.
Marți, 5 septembrie, EAU au anunțat o investiție de peste 4 miliarde de dolari în energie pentru Africa. S-a întâmplat în a doua zi a Summitului african de trei zile privind clima, care a avut loc în capitala Keniei, Nairobi.
„Vom desfășura 4,5 miliarde de dolari pentru a relansa o serie de proiecte de energie verde”, a anunțat Sultan Ahmed Al-Jaber, șeful firmei de energie regenerabilă Masdar și al companiei petroliere ADNOC, ambele controlate de Emiratele Arabe.
Acesta este prețul cerut EAU de fondatorii BRICS – investiții în Africa, un continent căruia i s-a promis sprijin substanțial pentru dezvoltare.
Investiția emirilor vizează „dezvoltarea a 15 GW (gigawați) de energie verde până în 2030 și catalizarea pentru această industrie a cel puțin 12,5 miliarde de dolari din surse multilaterale, publice și private”.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IREA), capacitatea de producție regenerabilă a Africii a fost în 2022 de 56 GW. În ciuda faptului că acest continent posedă o abundență de resurse naturale, doar 3% din investițiile energetice la nivel mondial sunt realizate în Africa.
Summitul climatic de trei zile de la Nairobi a atras șefi de state, premieri și lideri din industria de profil, plus secretarul general al ONU, Antonio Guterres, șeful UE, Ursula von der Leyen, și trimisul Casei Albe pentru probleme de climă, John Kerry, fost secretar de stat.
Se știe că dezvoltarea surselor regenerabile de energie a devenit o prioritate pentru statele din Golful Persic, Arabia Saudită anunțând că intenționează să obțină jumătate din necesarul de energie din surse regenerabile până în anul 2030.
MbS, te lepezi de America? Mă lepăd!
Și saudiți au fost invitați oficial să adere la BRICS, iar acum am aflat și prețul plătit. Dacă în săptămâna premergătoare reuniunii de la Johannesburg aflasem despre presiunile Washingtonului pentru ca Riadul să nu cedeze „avansurilor” făcute de Beijing, iată că, la summit-ul din Africa de Sud,. Unchiul Sam a primit răspunsul.
MbS, te lepezi de America? Mă lepăd, a zis prințul moștenitor al tronului saudit și, la scurt timp după ce a primit „botezul” BRICS, țara sa a anunțat că gigantul chinez Huawei lansează un nou centru de date cloud la Riad.
Huawei Cloud, una dintre diviziile corporației, are în plan să-și extindă amprenta în Asia de Vest, iar cucerirea Orientului Mijlociu e pe agenda de operațiuni.
„Huawei este un partener mândru în progresul tehnologic al țării noastre. A lucrat foarte bine cu autoritățile, cu furnizorii de servicii, întreprinderile și universitățile în diferite eforturi colective pentru transformarea digitală a Arabiei Saudite”, a declarat Haitham bin Abdul Rahman Al-Ohali, no.2 în Ministerul saudit al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (MCIT).
Centrul de date cloud din Riad este cel de-al 30-lea punct Huawei la nivel global. Investiția totală se ridică la 400 de milioane de dolari și va fi suportată în proporție covârșitoare de compania chineză.
„Silver bullet” – Turcia
Am lăsat pentru final ultima mutare făcută de BRICS pentru că poate fi considerată „glonțul de argint” tras asupra G7.
Recep Tayyip Erdogan a mers la Soci, la reședința de vară a lui Vladimir Putin, și toți (prin România, cel puțin) s-au grăbit să vorbească despre negocierile pentru reluarea comerțului cu cereale din Ucraina pe Marea Neagră. Nici măcar!
Sau, nu asta rămâne în urma vizitei lui Erdogan, nicidecum!
În conferința de presă comună, liderul turc a fost cel care a detonat „bomba”, Putin doar a aprobat din cap – cele două state vor începe să tranzacționeze bunurile în monedele naționale, rubla, respectiv lira turcească.
„Șefii băncilor noastre centrale se vor întâlni astăzi (n.r. – luni, 4 septembrie), aici, la Soci. Acesta este, din punctul meu de vedere, un pas important în relațiile bilaterale dintre noi, un pas către tranziția spre comerț în monedele naționale”, a declarat Erdogan, stând lângă Putin în fața jurnaliștilor.
La rândul său, Vladimir Putin a ținut să sublinieze că ritmul dezvoltării comerțului dintre Moscova și Ankara „rămâne pozitiv”, iar cooperarea economică se diversifică dincolo de sectoarele tradiționale, precum agricultura și energia. „Suntem foarte încântați că volumul comerțului nostru bilateral este în prezent de 62 de miliarde de dolari și ne îndreptăm spre obiectivul celor 100 de miliarde de dolari”.
Sunt cifre importante, un volum al tranzacțiilor pe care America nu-și permite să-l piardă. Cel puțin în planul imaginii ar fi o lovitură teribilă, căci Turcia este – măcar pe hârtie – un membru important al NATO. Dar, în același timp, nu-i mai puțin adevărat că acest membru NATO a achiziționat din Rusia puternicul sistem antiaerian de rachete S-400, sfidând pe față recomandările SUA de a nu face afaceri cu industria militară a Moscovei.