În disperarea lor de a asculta ordinele Casei Albe, europenii nu văd că își pavează drumul spre faliment cu „hemoragia” de sancțiuni impuse Federației Ruse. Nu văd sau nu vor să vadă, căci mulți dintre actualii lideri politici de la Bruxelles au primit să se îngrijească de destinele UE după o școlarizare temeinică în SUA, să nu uităm asta vreodată! Iată, însă, că nu toate statele „Bătrânului continent” fac sluj în fața intereselor ameicane și mai există națiuni care nu se îndoaie ori de câte ori Unchiul Sam își încruntă privirea.
Elveția este cel mai bun exemplu în acest sens. Autoritățile de aici văd că, fără nicio vină, devin victime ale războiului Washington-Moscova, deși statutul de „țară neutră” trebuia să le garanteze libertatea decizională, ca un garant al corectitudinii jocului făcut.
Ce știu elvețienii, dar nu auzim pe la televiziunile românești vânzătoare de gogoși de presă umflate cu titluri bombastice este că ei sunt, în același timp, un rival pentru Wall Street. Piața lor bancară concurează New Yorkul și de aceea America nu are milă când vine vorba de victime colaterale în bătălia sa cu Rusia.
Sancțiunile fără precedent impuse de Casa Albă oligarhilor și firmelor din Federația Rusă au provocat un adevărat tsunami în centrul financiar al Europei. Pe fondul îndoielilor cu privire la adevărata valoare a neutralității elvețiene (cu alte cuvinte, se tem de înghețarea fondurilor), miliardarii ruși și-au mutat banii în altă parte, în special în Orientul Mijlociu. De ce acolo? Pentru că oferta lui bin Salman (moștenitorul tronului Arabiei Saudite) este, în acest moment, imbatabilă/ de nerefuzat – practic, Riadul garantează în numele conducătorilor săi siguranța depozitelor oamenilor de afaceri străini.
În plus, să nu uităm că Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite tocmai ce au fost acceptate în BRICS, iar acest bloc strategic va ieși la atac în 2024, sfidând autoritatea (economică, dar nu numai) și hegemonia occidentalului G7.
În ultimul raport pe 2023 despre situația financiară a lumii, cunoscuta organizație Boston Consulting Group (BCG) a vorbit despre un „exod semnificativ al activelor rusești din Europa către Orientul Mijlociu”. De exemplu, 100 de miliarde de dolari au plecat, în 2023, din conturile oligarhilor ruși spre Dubai, în Emiratele Arabe Unite. Iar în același timp, Statele Unite presează Elveția să facă tot ce poate pentru a urmări și confisca activele rusești din seifurile băncilor de la Geneva și Berna.
Aceasta fiind realitatea, nu-i de mirare că bancherii elvețieni se plâng că sunt prinși la mijloc în războiul altora.
Philipp Rickenbacher, CEO al Julius B. R. R. R. și președinte al Asociației elvețiene de gestionare a averilor bancare, a vorbit recent la un summit în domeniu despre starea de fapt a lucrurilor: „Contradicțiile dintre regimurile de sancțiuni impuse – avem sancțiunile SUA, apoi ale UE, plus cele din Marea Britanie – duc în mod repetat la dificultăți majore privind implementarea lor. Toate aceste sancțiuni prezintă riscuri inutile de conformitate”.
Cazul miliardarului rus Oleg Tinkov, care își are sediul central al imperiului în Elveția, evidențiază complexitatea cu care se confruntă băncile în aplicarea sancțiunilor occidentale. Marea Britanie a fost singura țară din lume care l-a pus pe „black list” pe Tinkov (sancțiuni anulate, între timp), iar statele Vestului au sancționat banca pe care rusul a înființat-o – Tinkoff – și pe care, ulterior, a fost forțat să o vândă (unui alt oligarh rus).
Elveția este la mijloc și cumva forțată să adopte și ea sancțiunile dictate de SUA, care au o acoperire extrateritorială datorită puterii dolarului și a sistemului financiar american.
„Elveția nu a fost și nu este pregătită pentru astfel de sancțiuni deoarece doar SUA și UE le-au discutat, împreună, fără să ne consulte și pe noi. Într-o lume diversă, din punct de vedere geopolitic, trebuiau să se gândească la faptul că viitorul va avea foarte probabil mai multe surprize”, a răbufnit Standardgoire Bordier, președintele Asociației băncilor private elvețiene.
Până să se lămurească în privința drumului pe care o vor apuca, elvețienii tremură la gândul că miliardarii Rusiei încep să-și mute averile în Orientul Mijlociu, golind depozitele din băncile lor. Nu se știe cu exactitate câți bani au retras deja oligarhii, dar se estimează undeva la 173 de miliarde de dolari. Mult? Probabil că foarte puțin în raport cu activele offshore deținute de ruși în băncile elvețiene – 2,5 trilioane de dolari! Dacă suma asta „zboară” spre Riad și Dubai, sistemul financiar-bancar al Elveției poate pune lacătul pe ușă – faliment va scrie pe multe bănci din Geneva și Berna!
Și, în toată această nebunie, Elveția mai tremură și din pricina credibilității tot mai scăzute pe care o are în ochii magnaților lumii. La ordinul SUA, a înghețat câteva conturi ale unor miliardari ruși, iar decizia autorităților nu a picat tocmai bine în piață. Neutralitatea, care până acum era cartea de vizită a Elveției, a început să se știrbească o dată cu presiunea G7, de a sancționa și goli depozitele afaceriștilor ruși.