Creșterea economică, doar în capul lui Cîțu. INS anunță dezastrul

Cu un deficit bugetar de peste 9% în 2020 și cu 35 de miliarde de euro împrumutați, premierul Florin Cîțu se laudă că a stopat căderea economică, anunțând și o creștere solidă pentru anul acesta. Ultima raportare a Institutului Național de Statistică arată însă cifre dezastruoase pentru 2021.

”În 2020 am stopat căderea economiei generată de criză de sănătate și am generat cea mai rapidă revenire din istorie după o perioadă de criză. O revenire a economiei în V. Reformele pe care le vom implementa în acest guvern, împreună cu tot ce am făcut în 2020,  garantează o creștere economică solidă în 2021. Vom avea o economie puternică și mai eficientă de care să beneficieze toți românii”, a afirmat Florin Cîțu, premierul României. Optimismul dubios al prim-ministrului Cîțu contrastează total cu situația jalnică în care se află țara, devastată de un deficit bugetar de peste 9% și cu o datorie publică ce se apropie vertiginos de 50% din PIB. Mai mult, Cîțu se lăuda la sfârșitul anului trecut că România este singura țară din UE în care investițiile au avut o contribuție pozitivă la dinamica PIB în primul semestru al anului 2020. ”30 de miliarde lei investiți în 9 luni de zile: cea mai mare sumă din ultimii 10 ani și mai mult decât tot anul 2016 sau 2017. Investițiile garantează revenirea economiei în 2020 și creștere economică puternică în 2021”, declara fostul ministru de Finanțe. Care sunt acele investiții, nimeni nu știe. Pentru că, în afară de sumele insuficiente alocate pentru continuarea proiectelor derulate prin PNDL, banii au fost folosiți pentru subvenționarea dobânzilor, achiziții deșănțate în sistemul medical, precum și pentru plata concediilor de carantină și a celor cauzate de închiderea școlilor. Totodată, fondurile europene atrase în economie s-au situat la un nivel extrem de scăzut, în condițiile în care UE a pus la dispoziție finanțări importante pentru gestionarea pandemiei în statele membre.

Scăderi pe toată linia

Potrivit raportului referitor la tendințele în evoluția activității economice în perioada decembrie 2020-februarie 2021, întocmit de Institutul Național de Statistică (INS), sunt așteptate scăderi pe toată linia. Astfel, în industria prelucrătoare se preconizează pentru următoarele trei luni o scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -13%). Dintre activitățile care vor înregistra cele mai mari scăderi se află cele de fabricare a altor produse din minerale nemetalice (sold conjunctural -36%) și cele de tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (sold conjunctural -32%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -8% pe total industrie prelucrătoare. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +6%).

Construcțiile și comerțul, la pământ

Potrivit estimărilor INS din luna decembrie 2020, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni o scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -38%), managerii estimând și o scădere a numărului de salariaţi (sold conjunctural -19%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural +1%). În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de scădere moderată a activităţii economice (sold conjunctural -11%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural +2%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%), iar prețurile de vânzare cu amănuntul se vor majora și ele (sold conjunctural +13%).  ”Conform estimărilor din luna decembrie 2020, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte scădere în următoarele trei luni (sold conjunctural -17%). Dintre activitățile care vor înregistra scădere accentuată se numără cele ale hotelurilor și ale altor facilități de cazare (sold conjunctural -57%) și activitățile de jocuri de noroc și pariuri (sold conjunctural -56%)”, se arată în raportul INS.