Consiliul Fiscal avertizeaza din nou ca aplicarea noului Cod fiscal va genera un risc extrem de deteriorare permanenta si de proportii a finantelor publice. Masurile de relaxare fiscala propuse vor genera deficit bugetar excesiv, supraindatorarea statului si, in final, vor provoca recesiune economica, urmata de masuri fiscale dure.
Conform presedintelui Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, este discutabila oportunitatea unei relaxari fiscale de asemenea proportii, prin reduceri masive de taxe si impozite, care vor genera, inevitabil, recesiune.
Masuri discretionare = finante dezechilibrate
Potrivit Consiliului Fiscal, din setul masurilor care vor dezechilibra finantele publice se evidentiaza scaderea TVA de la 24% la 19%, ceea ce va produce o gaura de aproape noua miliarde de lei la buget si o reducere cu 1,2% a PIB. Totodata, scaderea impozitului pe dividende de la 15% la 5% va priva vistieria statului de 1,3 miliarde de lei si va reduce PIB cu inca 0,2%. O alta masura cu impact negativ va fi reprezentata de reducerile de accize (cu efect inclusiv pe TVA), generand un minus de 3,6 miliarde de lei la bugetul de stat si o scadere suplimentara de 0,5% din PIB. Impreuna cu alte masuri fiscale discutabile (scaderi in domeniul CAS, eliminarea taxei pe stalp etc.), guvernantii vor avea cu peste 17 miliarde de lei mai putin la buget si un PIB cu 2,3% mai mic decat cel estimat. Alte masuri care vor majora deficitul bugetar sunt:
– cresterea, din 2016, a salariilor din sectorul public in conformitate cu noua Lege-cadru de salarizare (cf. MFP, impactul brut estimat este 15,5 mld. lei, iar cel net de 10 miliarde de lei (1,3% din PIB))
– majorarea, din 2017, cu cel putin 1% din PIB a cheltuielilor de aparare conform angajamentului politic de la inceputul anului 2015.
Consiliul Fiscal estimeaza ca deficitul bugetar va depati 3% din PIB in 2016, cu riscul reintrarii in procedura de deficit excesiv. Daca se include si cresterea de salarii in sectorul bugetar si implementarea angajamentul politic pentru cheltuielile de aparare, deficitul bugetar ar putea atinge 5% din PIB in 2017.
Indatorare excesiva
Deficitul excesiv ar accentua tendinta de crestere nesustenabila a datoriei publice, la peste 45% din PIB, cel mai probabil inca din 2017. Toate statele membre ale UE au inregistrat cresteri ale datoriei publice in perioada crizei. Cu toate acestea, Romania a avut una dintre cele mai mari cresteri ale datoriei publice in termeni relativi in perioada 2007-2014. „O continuare a majorarii acesteia ne-ar vulnerabiliza foarte mult in fata unei viitoare recesiuni ciclice, deoarece datoria publica poate ajungte rapid la 60% din PIB in aceasta situatie”, avertizeaza Ionut Dumitru.
Riscuri pentru sistemul bancar
Potrivit Consiliului Fiscal, expunerea bancilor fata de stat este deja mare, fiind principala constrangere pentru datoria publica. La nivel european, bancile din Romania au cea mai mare expunere fata de stat ca procent din total active. In aceste conditii, capacitatea suplimentara de absorbtie a datoriei publice este foarte limitata la nivelul actual de dezvoltare a sistemului financiar intern, deoarece 22% din activele bancilor reprezinta credite si titluri de stat. Concluzionand, Ionut Dumitru avertizeaza ca nu este momentul impulsionarii consumului, prin reducerea TVA, deoarece acest lucru va genera dezechilibre macroeconomice – deficit de cont curent, inflatie, iar ulterior, recesiune economica.
