Figura politica cu greutate candva, Vasile Blaga depune acum staruinte pentru a ramane in arena, impreuna cu PDL-ul pe care il conduce. Un partid care vrea, dar nu poate.
Ce inseamna PDL? Partid al democratiei liberale?, intru eu in discutie. Cum arata chestia asta? Este ceea ce vedeti in clipa de fata, raspunde el vag. Nu prea vad nimic, continuu eu. Vi se mai spune si „Buldogul”, porecla asumata. Nu prea sunteti fiara, ar trebui sa rupeti lantul cu rautatea. Domnule, incepe el, politica nu se face asa dupa cum credeti. Eu am descoperit stratagema subtila a latratului la gard. Pai, latra si altii, intru eu in jocul lui. Latra pe dracu’, schelalaie ca niste pudeli nenorociti si se dau dobermani. Adica?, ma fac eu ca nu inteleg. Faceti o comparatie, zice el, cum urla ei la luna, si cum urlu eu? E tot o stratagema?, intreb eu amuzat. Desigur, raspunde el convins. In politica razbesti daca te strecori pe sub gard, sau daca ai talent sa-l sari. La mine intervin doua elemente nefericite. Sunt prea demn ca sa zgarm pe sub uluci, iar ca statura – prea mic sa-l sar. Asa ca prefer urlatul a pustiu, prevestind belele. Cum va aparati de dusmani, ca n-aveti zgarda cu colti?, il incerc eu. Musc, ii fac zdrente, raspunde el, ma reped imediat. Muscati si mana care va mangaie sau mana care va da mancare?, il intarat eu. Stiu sa ma bat pe ciolan, n-am nevoie de ajutor, evita el raspunsul. Nu va vad asa de puternic, mai mult va marcati locul, pe la gardurile politicii, incerc eu sa-l scot din sarite. Imagine falsa, maraie el infundat. Conteaza la gardul cui ridic piciorul, nu cat fac. Unde va sunt lesa si stapanul?, intreb eu mai mult din curiozitate. Daca va vede cineva slobod, continuu eu, sunteti declarat maidanez, dupa lege. Si va si castreaza. Sunt buldog, sunt de rasa, nu pot fi castrat, se lauda el. Ba da, i-o tai eu, dupa aceeasi lege si masculii de rasa se castreaza. Asta e politica.
(Daca personajul ar fi venit la intalnire, interviul ar fi fost autentic)
