Autoritatile romane si-au fixat ca termen de adoptare a monedei unice ianuarie 2019, iar guvernantii au admis ca desi este ambitios, obiectivul poate fi atins. Analistii financiar-bancari sustin ca un termen mai realist ar fi dupa anul 2021.
Cele mai recente estimari economico-financiare arata ca nici daca economia UE sta pe loc pana in 2019 (ceea ce este putin probabil), Romania tot nu poatre indeplini criteriile de convergenta reala. Aceasta deoarece stam prost la paritatea puterii de cumparare – adica suntem saraci – si la productivitatea muncii. Conform unui studiu realizat de expertii grupului bancar Erste, termenul fixat in ianuarie 2019 pentru aderarea la zona euro este prea ambitios, iar guvernantii de la Bucuresti trebuie sa evite adoptarea prematura a monedei unice, din cauza riscurilor la care va fi expusa o Romanie nepregatita (cazul Greciei este edificatoare in acest sens).
Plusuri
Romania indeplineste acum criteriul privind deficitul bugetar, care nu trebuie sa depaseasca 3% din PIB. De asemenea, datoria publica se situeaza sub pragul de 60%, aceasta fiind o alta conditie eliminatorie. Totodata, se pare ca in acest an ne vom incadra si la inflatie, care trebuie sa fie cu cel mult 1,5% peste cel mai mic nivel din UE.
Minusuri
Iata cateva minusuri pentru care 2019 este un termen prea optimist pentru aderarea la zona euro:
– productivitatea muncii din Romania este cu 50% sub media UE si cu mult sub nivelul raportat la adoptarea monedei unice de cele mai noi state membre euro (Slovenia, Slovacia, Estonia si Letonia).
– PIB-ul pe cap de locuitor raportat la paritatea puterii de cumparare a ajuns abia la 50% din media UE, iar saracia ne va plasa, in continuare, la periferia UE.
Potrivit Erste, in acest conditii, Romania ar putea trece la euro cel mai devreme peste sapte- noua ani, dar mai sigur peste 12 ani, adica in 2024.