Ar trebui sa-i votam pe useristi, in 2020. Sunt activi, polivalenti si foarte bine organizati. Sistemul le da teme si ei executa la meserie. Se dovedesc cu 50 de clase peste pesedisti, care au in fiecare judet cate un jupan, la origine carciumar. Si daca se pricepe la navete de bere, tejghetarul crede ca stie totul si despre navete spatiale. Victor Ponta a incercat, dupa 2010, sa lucreze ca Adrian Nastase, intre 2000 si 2004. Pe urma a venit Dragnea, care a dus partidul in 1993.
Si poliventa eroilor din Piata Victoriei merita evidentiata. La europenele de fotbal – tineret, tefelistii au jucat cel mai bine. I-am vazut si pe facebook. „Am invins!” Pe cine ati invins? Ca jandarmii (meciul Jandarmerie – Hastag Rezist e noul Steaua – Dinamo) nu erau acolo. Dar cand ati invins, aveati si berile in maini? Asa se intampla daca nu citesti carti sau macar ziare, daca facebook-ul e cel mai frumos stadion, daca ti-a bagat Securitatea cel mai rapid si cel mai ieftin internet din Europa. „Vreti o tara ca afara?”, nu-i asa? Si eu la fel. Cand ajungi intr-o carciuma sau intr-un hotel din Franta ori Italia si ceri parola de wifi, iti ia o ora sa pui o poza pe net. Daca ar fi dupa mine (dar ignorati-ma, fiindca sunt retrograd!), internetul s-ar misca de zece ori mai incet, ar costa de zece ori mai mult, iar aitistii ar avea venituri de zece ori mai mici.
Sunt curios daca victoriile nationalei de tineret l-au bucurat si pe tenismanul ozenist Cristian Tudor Popescu. In urma cu o luna, CTP il certa pe Hagi, pentru ca n-a fost la referendumul pentru catuse. Auzi, Popescule, dar tu te mai duci la emisiuni in trening, ca un cocalar la terasa?
„In lumina inteleptei hotarari” de a vota USR, o sa-mi imbunatatesc si relatia cu Diaspora. Eram cu nevasta-mea prin cele strainataturi si m-a intrebat „de ce nu vrei sa mancam in carciuma asta? Ca e frumoasa.” „Fiindca l-am auzit pe un chelner zicand ceva in romana si evit sa ascult epopeea lui, ca sa nu-i abat atentia de la serveala. Sunt convins ca mi-ar spune, timp de o ora, pe banii mei, niste povesti foarte interesante despre vitejia diasporezilor, dar mi-e teama sa nu-l dea patronul afara. Ma simt dator sa il protejez. Si Brancusi a spalat vase, la Paris. Asta micu’ a ajuns deja chelner. Cine sunt io ca sa-i primejduiesc ascensiunea?”
Am o uriasa incredere si in noua generatie. Intr-un magazin corporatist, am vazut un baiat de 20 – 25 de ani, tatuat tot, antrenat la sala, cu bratul cat piciorul meu. Culturistul de supermarket punea napolitane pe rafturi. L-am intrebat cu tupeu – m-am gandit ca sunt multe camere de filmat, asa ca nu voi iesi de acolo incins – daca lucreaza la firma de napolitane. Mi-a raspuns cu infinita candoare: „daaaa!”. Si atunci de ce s-a mai chinuit sa-si faca muschii aia de Arnold? Smecherul de la briose cu surprize! Sunt convins ca, la plecare, Popeye al caramelelor s-a urcat pe trotineta electrica. Pe vremea mea, smecherii scoteau tufla de bani. Vorba aia, „portofelul ca purcelul”. Ma vad nevoit sa updatez poezia. Cand ai muschii de otel/ si creier de gandacel,/ ce sa bagi in portofel?/ Daca n-ai una de-un leu,/ la ce-ti trebuie portmoneu?/ Nu-ti trebuie nici borseta,/ frecangiu pe trotineta!
