Acest text este despre uitare. Sau despre necunoaștere. Este despre cei care nu știu mai nimic, dar le știu ei pe toate.
Fiind bolnav de Corona, IPS Pimen a fost transportat la București cu elicopterul. Din această cauză, Înaltul ierarh, în vârstă de 90 de ani, și-a luat scuipați pe engolpion inclusiv de la vechi monarhiști din Piața Universității. După revoluție, Regele Mihai a făcut mai multe încercări de a reveni în România. Dar toate au fost niște rateuri, până în aprilie 1992, când Arhiepiscopul Pimen al Sucevei l-a chemat pe Suveran să petreacă Paștele la Mănăstirea Putna.
Revin în 2020. Așadar nu e bine că IPS Pimen a fost adus cu elicopterul. Dar uităm că politicienii s-au tratat în străinătate, unde nu cred că au ajuns cu căruța. Băsescu la Viena, Iliescu în Israel și la Paris, Ponta în Turcia, Tăriceanu la Paris, Stolojan și Oprescu tot peste granițe (am uitat în ce țări). Habar n-am unde au fost consultați sau operați pluseriștii, dar cred că lobotomii fac și corporațiile, la orice team-building.
Dan Puric este și el atacat, de câțiva ani, de când mancurtizații cu blugi strâmți, glezne goale și tricouri decoltate au primit misiunea de a intra în Biserici cu trotinetele electrice.
Câteva lucruri despre Puric. Prima dată i-am remarcat discursul în emisiunea lui Iosif Sava, prin ’92 – ’93. În studioul TVR era și actrița Oana Ioachim, Dumnezeu să o odihnească! Oana era cu vreo doi ani mai mare decât mine și o cunoșteam din copilărie, de la Sinaia – Cumpătu. Oana Ioachim i-a zis lui Iosif Sava :”domnule Sava, ascultați-l pe Dan, să vedeți ce deștept e!” Iosif Sava l-a urmărit și l-a admirat. Puric impunea. Frunte studiat dezvelită, talent oratoric, emfază și cam multe citate. Mie mi-a plăcut. Cum ne-a plăcut tuturor.
Astăzi, Puric își ia înjurături fiindcă i-ar fi făcut haimanale pe morții de la Colectiv. Nu-i adevărat. I-a făcut haimanale pe tefeliștii care au profitat de Colectiv și au mâncat borș despre Biserică. Puric nu s-a legat de morți, pentru că nu putea să o facă. Pe lângă faptul că un om îmbisericit nu-i lepră ca un păgân, trebuie să aflați că Puric a avut un băiețel care a murit la zece luni. Pe urmă, Puric a făcut un gest de mare noblețe. A înfiat doi copii. Recunosc, eu n-aș fi capabil de așa ceva. Așa că opriți-vă, fiindcă n-ar fi murdărit Puric memoria unor oameni care s-au prăpădit în chinuri! În ceea ce le privește pe salamandrele oengiste de DUPĂ Colectiv, Puric a avut dreptate.
Umbrele lui Puric sunt legate de cariera lui. Eu am scris încă din 2010, când toată lumea îl lăuda, că „Puric a rămas la cărțile scoase de Humanitas între 1990 și 1995, defilează cu socratismele lui Țuțea și își învelește discursul în hlamidă misticoidă, s-ar vedea un Rădulescu – Motru modern, dar e un filozofache de grădină de vară.”
Puric a vrut mereu să fie primul în ceva. Ceea ce nu-i rău. Depinde cum încerci asta. A fost șef sau adjunct al UASCR (Uniunea Asociației Studenților Comuniști) din Facultatea de Teatru. Ca să vedeți cât de parșivă e istoria, aflați că, înaintea lui Puric, lider al UASCR în IATC a fost Radu Duda al Margaretei. După Revoluție, Puric a încercat să fie un Turn al lui Hercule în Teatrul Național și pe ecran. E talentat, dar nu e Laurence Olivier. Așa că a dat-o pe pantomimă. Aici a fost numărul unu în România, avându-l concurent serios doar pe Mihai Mălaimare. Ca mim, Puric a câștigat bani buni și s-a remarcat și în străinătate. Dar nu i-a ajuns. Se credea un mim mai bun decât Marcel Marceau. Și nu era. Pe urmă a început conferințele alea spiritual – bigote. Se visa Nae Ionescu. Și nu era. Conferințele – tot pe bani mulți, prin diverse fundații. Corporatistele și coafezele erau îndrăgostite de Puric. Devenise un fel de „Profet genial.” Și nu era.
Acum v-ați prins toți care-i lucrarea cu Dan Puric. „Târziu, nenică!” O știți pe-asta cu „târziu, nenică!”? În anii ’70 – ’80, un mare actor român cu trecere la dame a ajuns în provincie. Buzău – Focșani – Bacău, pe-acolo. Era în turneu cu teatrul. În holul celui mai bun hotel din oraș, o gagică bună. Înaltă, frumoasă, cu forme. Actorul s-a dus cu ea în cameră. Iar recepționerul le-a povestit celorlați artiști că duduia e golanca localității. Aceștia au sunat în cameră. „Maestre, ai grijă să nu te culci cu ea, fiindcă are toate bolile venerice posibile!” De la celălat capăt al firului s-a auzit: „târziu, nenică!”
