Luxemburg e tot o vale si o padure. Atilla Verestoy ar avea mult de lucru pe aici. Daca ar mai veni si asfaltangiii sa plombeze prost soselele construite bine, am putea sa-i si depasim pe benelucsi.
Aerul, linistea, verdele dominant, dar si calmul, lentoarea (agasante pentru noi) angajatilor din relatii publice (functionarul bancar si cel din aeroport, receptionerul si farmacista) te duc cu gandul la Andorra si la oraselele alpine din zona franceza a Elvetiei. As fi vrut sa vad si eu, prin centrul vechi al Luxemburgului, un nene nervos. Erau la fel de multi ca mucurile de tigara din padure. Pana la urma, am intalnit unul, langa Palatul Ducal. Era un moldovean care slugareste prin Germania si se suparase ca magazinele se inchid la ora 6 dupa-amiaza. Dupa 10 seara, nu mai vezi lumini la ferestre. Cred ca oamenii sufera serios ca n-au si ei OTV si televizii de stiri! Romanii stabiliti in Luxemburg sunt foarte putini si nu practica munci vulgare, ca in Spania sau Italia. Ospataria, soferia, intretinerea zidurilor de cetate si a picioarelor de pod sunt apanajul portughezilor. Ai nostri lucreaza pentru banci sau pentru institutiile europene. Am cunoscut un licentiat la Bruxelles si un traducator multilingv.
Interesul pentru fotbal pare ca nu exista in Ducat, dar luxemburghezii, cand se apuca de ceva, o fac serios. Au construit 4 scoli de specialitate, unde acest joc se invata la zi. Noua ne-au dat emotii in primele minute ale meciului, dar i-am invins mai lejer decat a facut-o Franta. Aceasta victorie mica, dar indispensabila a reprezentat o protectie, din toate punctele de vedere, pentru noi. O infrangere sau un meci egal (Luxemburg a mai obtinut rezultate-surpriza) ar fi insemnat un stadion trist si gol la partida cu Franta.
Sambata, in fata hotelului Hilton, unde a stat echipa nationala, a inceput o parada de masini de epoca. La cateva sute de metri distanta, dincolo de liziera padurii, se gaseste Centre Club Golf Grand Ducat. E bine sa vezi si asfel de locuri, ca sa intelegi ca se poate trai si bine. Si nu ma refer doar la bani. La noi, bogatia aduce teama si isterie. Lor le da decenta, seninatate, confort, adica noblete.
„Era un moldovean care slugareste prin Germania” betivane daca pun mana pe tine cativa dinastia ramai fara obiectul muncii in sensul ca-ti rup mainile si te bate cu ele
aia barem muncesc pentru a traii nu ling in cur pe unul si pe altul peantru a avea de o votca saniuta
bai betivan ratat iaca ca ai gasit si pe acolo un soldovean puturos de care sa te iei si sa-i dai un damf intre ochi;esti o puta bleaga cum bine iti zice pretenaru vadim,de cind ai intrat in federatia de lingvisti a nasului sandu.
Auzi fai gigico, hahalera mica ce esti, de ce-i umbli prin pantaloni ? Te-ai saturat de-a lui Vadim ? Muta-ti fasungu la alt bec.
Intr-un parc, seara, se aude dinspre boscheti: – Te iubesc – Si eu – Te vreau – Si eu – Pe mine ma cheama Cosmin – Si pe mine la fel
Haaaaa haaaaa , să trăieşti nea Gogule!