„Gazeta Sporturilor”, de ieri: „Danciulescu, de azi, team-manager. Practic, fotbalistul e silit de imprejurari sa-si puna ghetele in cui”. I s-a organizat si o conferinta de presa leninista. N-am vorbit cu Danciulescu de vreun an. Dupa ce am citit stirea, am fost tentat sa-l sun. Dar mi-a trecut repede, mi-am dat seama ca ar fi inceput cu „te rog sa nu scrii nimic!”. E un om de bun simt si l-as fi ascultat. Prefer sa se supere, dar sa apara articolul.
Bunul simt i-a daunat mult lui Danciulescu, in aceasta lume a nesimtirii. A fost exploziv doar in fata portii, din pacate. Iar acum, niste nesimtiti supremi il trimit in birou, acolo unde prima calitate este chiar definitia lor: nesimporcirea. Danciulescu putea sa mai joace minimum un an la nivel inalt si 5 ani la acest Dinamo patronat de multilateralul lefter (de minte, de bani, de obraz) Negoita si condus de gretosul Anghelache. Nea Costica Sifonache n-a fost bun nici de priponar. Securistii din anii ’70-’80 se rafinasera. Vorba lui Tutea, „ba, baieti, voi trageti cu urechea si notati! Ăia care ma bateau la Aiud nu stiau sa scrie”. Anghelache incearca sa scrie. Si o face mai rau decat vorbeste. Maltrateaza limba romana ca Visinescu pe eroii din inchisorile comuniste. Un prieten mi-a zis ca Anghelache se exprima ca Iliescu Ion. E un compliment adus lui Costica Sifonache. La revolutie, pe Iliescu il freca grija ca Nicolae si Elena Ceausescu „au intinat nobilele idealuri ale socialismului stiintific” (auzi, jigodia!), pe urma a sucit-o cu „modelul suedez”, a ajuns presedintele Romaniei si a chemat minerii. Iliescu are anvergura unui ticalos istoric. Lui Anghelache ii e imposibil sa depaseasca nivelul unui administrator de bloc. Si asta l-a fortat pe Danciulescu sa se retraga, ca sa nu-i mai plateasca salariul nepotul sau, marele datornic la Stat Negoita!
Danciule, ai fost si ramai o efigie a fotbalului romanesc si meriti reverente! Iar tu, ba, Costica Sifonache, dispari! Gata, ba, gata, ca ati distrus destul poporul asta! Anghelache, spune drept: esti in stare sa aranjezi sa mi se asculte si mie telefonul macar 5 minute? Pentru ca vreau sa-ti dedic niste injuraturi pe care n-ar fi frumos sa le asez pe hartie. Regret ca nu se inregistreaza si flegmele.
Bun articolul asta. L-ai facut praf pe Anghelache.
Dar de Reghe si de Anamaria Prodan cand mai scrii?
Imi este greata sa tot aud de javre dinamoviste, rusinea fotbalului romanesc.
Pe mine m-a distrat introducerea facuta de Johnny Culina: Dam cuvantul celor 3 mari dinamovisti: Cornel Dinu, Ionut Negoita si Ionel Danciulescu. Si imi aduceam aminte de faptul ca un Florea Dumitrache era rezerva marelui atacant Negoita, iar Lucescu a inceput constructia Dinamo 86-90 cu Ionut Negoita si mai apoi a adus jucatorii de la Corvinul. Deci, aceasta legenda noua, Ionut Negoita este cel mai mare dinamovist in viata. Dupa care urmeaza Anghelache, maestrul literii si al morfologiei ma-sii, si apoi Dinu, Dumitrache, Varga, Nunweilerii, Lucescu, Dudu Georgescu, etc. L-as fi comparat pe Negoita cu Dobrin, dar Dobrin nu se putea ridica la valoarea acestui „MARE DINAMOVIST” Negoita.