De când cu epoca molimei, am scris, aproape sãptãmânal, câteva rânduri despre Teoria Conspiraţiei. în august am cam uitat de acest obicei bun. Orice tâmpitozaur de pe centurile de socializare te acuzã de Teoria Conspiraţiei atunci când nu are argumente. Norocul e cã am tratamentul pentru panaramezi.
“Unii oameni fac Teoria Conspiraţiei pentru ca alţi oameni conspirã (Malcolm Bradbury, “A History Man). Mai am o pastilã. “în politica modernã, rolul societãţilor moderne este determinant. Iar cine nu-l cunoaşte, cine nu ţine cont de aceste societãţi se poate face profesor de istorie, ca sã prosteascã şi alte generaţii de tineri.” (Nae Ionescu). Despre Nae Ionescu a compilat o carte fosta purtãtoare de tãcere a lui Iohannis. Nu trebuie sã o citiţi. Dacã vreţi sã ştiţi cine a fost Nae Ionescu, luaţi “Jurnalul” lui Mihail Sebastian, “Memorii, martorul orei 25” de Constantin Virgil Gheorghiu, “Jurnalele” familiei Acterian şi “Gânduri despre Nae Ionescu” de Dan Ciachir.
Şi acum sã încep textul. Voi fi fãcut conspiraţionist – ce plãcere! Şi “nefrecventabil”, ce onoare! Tefeloazele online au prins şi cuvântul ãsta – “nefrecventabil”. în fine. Câteva paradoxuri.
1. Despre pesediştii aia rudimentari şi lacomi, care ies la pensie la 47 de ani cu 20.000 de lei pe lunã, existã o vorbã. Ea era legatã de puţinii pesedişti cu realizãri. “Cutare a furat, dar a şi fãcut”, aşa se zicea. Useristul n-a furat (încã), dar va distruge.
2. Cine sunt campionii care pot sã omoare sute de mii de oameni, fãrã sã plãteasca în vreun fel? Laureaţii Premiului Nobel pentru Pace. Aici nici mãcar nu sunt original.
3. Care este ong-ul cel mai entuziast când oamenii de afaceri sunt purtaţi în cãtuşe? Freedom House. în traducere, Casa Libertãţii. Da, Casa Libertãţii se bucurã când intrã lumea la puşcãrie.
4. Un paradox ceauşist. România este singura ţarã comunistã care a transmis în direct, ore în şir, aselenizarea, dar în anii ‘80 n-a mai transmis campionatele mondiale şi europene de fotbal.
5. La sfarşitul lui iulie, bubuiau breichingniuzurile cu “o mie şi ceva de cazuri de Covid, azi.” Eram pe plajã şi îmi era teamã cã pe 1 August se va închide Litoralul. Acum, se dã liber pentru HORECA, se vor deschide cârciumile şi în interior. Nu mai amintesc ce tâmpenii s-au mestecat despre Litoralul nostru în presã şi pe centurile de socializare. Nu sunt chiar un specialist în Sudul Franţei şi în Italia. Dar sunt pe aproape. La Nisa şi la Napoli, în Capri şi la Antibes, am fost în zeci de cârciumi unde mâncarea venea de peste drum (erau zone de promenadã între bucãtãrii şi terase), unde intrai la WC şi se stingea lumina dupã 30 de secunde, unde apa de la chiuvetã începea sã curgã dupã ce apãsai cu piciorul pe o pedalã. Şi cum e în Sudul Franţei şi în Italia? Ar trebui sã aibã Grecia încã 3000 de insule ca sã existe un echivalent.
