Când Brigitte Bardot a venit la București, Ion Iliescu a plimbat-o prin tot Palatul Cotroceni. Pe urmă, consilierii i-au povestit bolșevicului că diva (sărită de 75 de ani, dar divă!) ar fi zis „il est tres charmant, votre president!” Iliescu a defilat toată ziua îmbujorat și zâmbicios. Cred că seara a umblat în buzunarele unui halat secret, de unde a scos un carnețel în care a trecut-o pe Brigitte Bardot pe aceeași pagină cu ochelarista fatală Corina Crețu.
Moise Guran a renunțat la presă ca Iliescu la Brigitte Bardot. N-am mai plâns așa de la moartea lui Brejnev și de când circul a renunțat la dresura de foci. Presa fără Moise Guran e ca Uniunea Scriitorilor fără Zaharia Stancu, ca Napoli fără Maradona, ca Prigoană fără Bahmuțeanu.
A plecat Moise din presă? Acum pe serioaselea. Care presă? Moise știa trei cuvinte: „OK”, „deontologie” și pe al treilea l-a uitat. „A renunțat la presă pentru USR.” Asta se poate. USR este în politică exact ce a fost Guran în presă. Presă înseamnă să scrii, nu să fredonezi cardeli ciupitative la televizie. Nicolae Iorga și Octavian Goga n-au renunțat la scris nici când au fost prim – miniștri. Dacă se întâmpla chestia asta azi, pe Iorga și pe Goga i-ar fi considerat „incompatibili” deontologii, ANI și alți nino – nino. Ai văzut, Moise, în ce companie te-am pus? Cu Iorga, cu Goga, cu ăștia. Să mai zici că nu te apreciez.
Moise va fi pentru USR ce a fost Ilie Șerbănescu pentru CDR. Moise și Ilie Șerbănescu au brevetat sistemul economic vraiște – razna – muci.
Dar Moise măcar e simpatic. Din păcate, l-a lovit blestemul netalentaților. Tuturor li se întâmplă. Netalentații trăiesc din credibilitate, o valoare egală cu deontologeala, iar când o pierd, s-a terminoiu cu prodigioasa lor carieră de aburitori eminenți.
Moise, acest Vezuviu al economiei și Triunghi al Bermudelor pentru francul elvețian, a băgat (el ar zice că a „implementat”), în urmă cu trei ani, o aplicație care prevestea cutremurele. Prima frecție zbârnâitoare a anunțat o zdruncinătură care ar fi modificat relieful. La 10 grade s-ar fi urcat Marea Neagră pe Valea Prahovei, eventual cu telefericul, ca într-o schiță de Tudor Mușatescu. Atunci când a început să țiuie drăcia lui Moise, tinerii frumoși și liberi s-au îngălbenit ca stelele de pe steagul Uniunii Europene, pe care-l cărau după ei în Piața Victoriei, că în perioada aia invadaseră Piața Victoriei. Și se mândreau că veniseră și cu plozii. Țin minte că atunci l-am rugat pe sasul elocvent ca un Trabant să aducă și el două case în Piața Victoriei. Sau măcar doamna Iohannis, această Simona Halep a Sibiului, să vină cu doi copii de mingi.
