Cand s-au incheiat alegerile federale si s-a terminat fotbalul, eram pe scari, la Casa Scanteii. Daca n-as fi fost stupefiat pe moment si egoist de-o viata, ar fi trebuit sa ma intorc in redactie, sa scriu macar cateva randuri. M-am plimbat vreo ora cu masina si mi-am revenit, dupa ce mi-am adus aminte de-o discutie pe care am avut-o cu Cornel Dinu, in urma cu vreo 15 ani. Era in vorbe cu un partid, sa candideze pentru primarie. L-am luat repede. „Si cum te duci, cu trabucul? Maine dimineata, la ora cinci, te imbraci matale in salopeta si mergi in Piata Matache, sa vorbesti cu tarabagiii si carutasii!” Radea Dinu, ne-am amuzat, cu asta am ramas.
Lupescu a crezut ca Mircea Lucescu si Ferguson pot avea sanse in fata suavului miros de ceapa. Votantii se spalasera pe dinti. Aroma venea dinspre subtiori. Ai gresit, Ionut, ai gresit, trebuia sa te prezinti cu Marioara fotbalista si cu un sacagiu de la futsal – „ce oroare, draga, aia pun stopuri sub talpa!” (tot Cornel Dinu). Meritocratia, despre care amintea domnul Burleanu in 2014, a invins.
Amatorii i-au eliminat pe profesionisti. „Azi, fotbalul a murit”, a spus Mircea Lucescu. Si nu l-am vazut asa trist nici dupa meciul cu Irlanda de Nord. Asta e, poti sa mai pierzi cate un meci. Acum, insa, au pierdut si generatia de ieri, si generatia viitoare. S-a pierdut o partida care a inceput in Mexico 1970. Nea Mircea, nea Mircea! Stiti ce spunea Eminescu? „Daca bagi un destept intre prosti, desteptul o sa para cel mai prost de acolo.” Intai, prostii il vor invidia si pe urma il vor devora. Si tu, Fergusoane, mai lasa-ne! Ce si-o fi zis alegatorul din Mucilesti, cand l-a vazut pe Sir Ferguson la televizor? „L-a facut Regina Angliei Sir si de-aia nu mai pot io sa ma spal in lighean! La mine, in Mucilesti, io sunt Regele Angliei!”
Cum era aia? „Sa ne adaptam.” Sunt primul dispus la acest efort, ca prea m-am aratat conservator, mai da-ma incolo! Arhitect de geniu nu a fost francezul care a facut Ateneul Roman, ci nea Gogu, care a batut o sipca in troaca. La federatia de canotaj vom pune un baiat care a vazut o ilustrata cu barcutele din Cismigiu. „Dar crezi ca la noi, la polo, ar fi castigat Vlad Hagiu?”, m-a intrebat Serban Popescu, fost international cu vreo 150 de selectii. Nu. Ar fi castigat un nene care nu stie sa inoate, dar a facut un dus, inainte de Pasti.
Cel mai tare a fost prietenul meu Mihai Stoichita. Nu glumesc, mi-a fost prieten, poate mi-o mai fi. Stoichita – scoala de mare vrajitor. A jucat (putin) cu Lucescu si Dinu la Dinamo, cu Dumitrache (cativa ani) la Jiul, dar a declarat, in fata onoratilor carutasi, ca el e mandru de cariera lui in Divizia C. Mihai, afla ca si eu am fost cel mai mandru de talentul meu cand am scris o cerere la ICRAL sau la IDEB, ca le confund si oricum s-au desfiintat. Ca si fotbalul romanesc.
