Luni pe inserat, domnul profesor de geografie Traian Basescu a iesit la harta intreaga (cat de cat) a Romaniei. Cand l-am vazut ca se apropie de ea, m-am speriat. Mi-am zis: „gata, o sparge! Ne-a mancat regionalizarea!”. Nu s-a intamplat asa. A vrut sa ne demonstreze ce prajitura buna e Schengenul, aratandu-ne glazura Romaniei. A insistat pe zonele de Vest (Nadlac – Bors) si Est (Albita – Sculeni), neglijand Sudul (Vama Veche – Calafat). Bun, si mai departe? Mai departe — mai nimic. A mai adaugat ca „eliminarea coruptilor nu e un sacrificiu prea mare pentru intrarea in Schengen”. Cui s-a adresat, de fapt, presedintele? Acelei categorii sociale pe care raposatul Sechelariu o numea „pulime”.
Basescu a transmis mesajul legat de coruptie, dar n-a definit, pe intelesul tuturor, notiunea Schengen. Asta n-a fost geopolitica sau geografie, ci geogravarza, cum ii ziceam noi la scoala. Oricum, pentru pulime, Schengen inseamna ca neamtul cumpara, azi, cu un euro si jumatate ce lua, ieri, cu o marca. Putea si Basescu sa fie mai concret si sa ne povesteasca, de pilda, pe unde intra baietii care vor gazele de sist si pe unde ies marmura si alte foloase ale lui Videanu.
Desi nu prea exista asemanari intre ei, aparitia profesorului de geografie Basescu m-a dus cu gandul la profesorul de geologie Emil Constantinescu. Sunteti atat de naivi incat sa asteptati ziua in care Basescu sa declare ca a fost invins de Servicii?
