Jumătatea a doua a lunii iulie, vârf de sezon, cronică de Litoral, așa cum v-am obișnuit. În iulie și în august, cel puțin o dată pe săptămână, marea își scrie aici pagina de seducție.
Exagerez liric. Nu încerc să conving pe nimeni. Litoralul e după mintea fiecăruia. Dacă ești prost și morocănos, te interesează că sunt alge, că te-a bâzâit o muscă și te-a mușcat un țânțar, că menajerele din hoteluri fac curat la mișto și dau cu aspiratorul în X, că lingurița e de două ori mai înaltă decât iaurtul, așa că te-ai supărat și la micul dejun. Dacă iubești marea, scrii ca mine, când aveam 23 de ani. „Sub voalurile turcoaicelor, în geamii/ s-au ascuns banii bagabonților să se îmbete/ Constanța e văduva ochilor mei măslinii / au fugit muezinii din minarete.” Reverberant, desuet, cam la mintea unui folkist melancolic. E din volumul „Fascinația”, publicat în 1996 la „Albatros – și Georgeta Dimisianu nu publică orice fraier. Am luat chiar și un premiu literar pentru savarina prozodică „Fascinația”, mi-a băgat și Constanța Buzea un grupaj în „România literară”.
Ideea e să te bucuri de Mare, că să reproșezi e ușor. Și mie, de exemplu, mi se pare că municipalitatea și multinaționalele puteau să fie mai deștepte, când au făcut Neversea. Organizare impecabilă, nimc de obiectat. Dar de ce între 4 și 7 iulie, când oricum Constanța și Mamaia sunt pline? De ce nu la începutul lui iunie sau în primele zile din septembrie, ca să mai întindem capetele de sezon?
Stăm foarte prost la ingeniozitate, într-o epocă în care din ingeniozitate poți să câștigi legal. Golanii bătrâni erau mai inventivi, într-o societate în care banii mulți se făceau doar la negru. Când veneau vapoare în Portul Constanța, ai noștri cădeau la pace cu toți comandanții – americani, ruși, nemți, chinezi, greci. Talente făceau doar indienii și nordicii. Marinarii indieni erau umili, dar comandanții – figuri de maharajahi. Nici nu voiau să iasă din cabine. Și îi costa foarte mult. Iar comandantulului norvegian sau suedez îi puțeau din principiu românii. „Spune-i bărbosului din ABBA să vină la o discuție cu noi!” „Scuze, dar nu are timp.” „N-are timp, nu? Bineeee! Vasile, aruncă două găleți cu motorină lângă vaporul suedez!” Și după cinci minute, cu portavocea: „Vaporul suedez Nils Holgersson a poluat apele teritoriale ale Republicii Socialiste România și conform normelor internaționale…” Să vedeți cât de umil cobora comandantul suedez! Și cât îl costa, dar cât îl mai costă aroganța pe bărbosul din ABBA! Se punea el cu românii.
Astăzi, cei mai mulți bani, în Constanța, îi face Poliția Locală. Dar nu din șmecherie. Din amenzi pentru parcare. Așa că tot un marinar bătrân a venit cu soluția. „Dom’ le, Dinamo, dacă vrea să se salveze, ar trebui să treacă la Poliția Locală Constanța, că are bani s-o țină!” E o idee excelentă. Dinamo ar fi bună ct partenera de antrenament pentru Viitorul lui Hagi. Dar nu pentru prima echipă. Pentru puștii de 14 ani, pentru grupa de 2005. E prima generație născută în mandatul comandantului Băsescu. Am și antrenor pentru ei. Pe Monica Macovei.
