Regele Lear al lui Shakespeare (dar nu numai al lui, ca pe vremea aia se cam amestecau izvoarele, iar opera lui Shakespeare nu-i unitara, piesele sale nu par scrise de acelasi autor) avea trei fete. Goneril, Regan si Cordelia.
Regele nebun le-a cerut fiicelor dovezi de iubire, iar Cordelia, pentru ca a refuzat sa il maguleasca, a fost exilata. Exact ca azi, adevarul trebuie pedepsit. Pe urma, Goneril si Regan si-au lucrat tatal adorat, Cordelia s-a intors si a urmat un sir de lupte si razbunari. Am vazut ultima punere in scena a „Regelui Lear”, la Teatrul National. Eu evit un cuvant abuzat de ziarici, adjectivul „spectaculos”, dar in context se preteaza. Regizorul gruzin Doiashvili a izbutit o montare spectaculoasa. Cam violenta, dupa gustul meu. Marii actori, ca sunt mari, Monica Davidescu (Goneril, in piesa) si Marius Manole (Bufonul) arata si calitati de cascadori. Marius Manole se urca, la propriu, pe spectatori, de la randul unu pana la randul 15 (la o suta de lei cat costa biletul, merita si suplimentul asta!), iar in Monica Davidescu s-a ratat o buna gimnasta. Plonjeaza, amortizeaza caderile, se alege cu vanatai. Si are 45 de ani aceasta femeie talentata si superba! Spectatolul e gandit pe vizual, pe vizualul socant – cu audio, mai subtire. Exista situatii (cea descrisa, de pilda) in care zbieretele se aduna in ureche mai greu decat soaptele. Asa ca replica geniala a Regelui Lear o reproduc tragand cu ochiul in excelentul caiet – program al piesei, realizat de Anita Neagu. „Ia-ti ochi de sticla si, ca un politician marsav, fa-te ca vezi si ce nu vezi!”
Regele Mihai a avut ochi de Alain Delon, dar erau goi. El e un Rege Lear care nu s-a smintit la batranete, fiindca a fost moale inca din adolescenta. Scriu cu tristete, dar Casa Regala m-a vindecat de monarhism. Primele simptome le-am avut cand, in rol de Principe, a incercat sa incapa un actoras caruia nu-i ieseau rolurile de utecist. Peste ani, m-am enervat cand Regele Mihai a indepartat Casa Regala a Romaniei de Dinastia Hohenzollern, ca sa mosteneasca Margareta ce a combinat Duda cu pesedistii, la retrocedari.
Pacat de monarhie, pacat de amintiri! Cand a venit Regele, in ’92, si s-a infatisat in balconul de la Continental, m-am inghesuit langa sediul B1TV, de azi. Alaturi de Suveran se afla Printul Nicolae. Avea sase ani si era dragut. Nu putea sa ramana el mic? Azi, Printul devenit Nicu se smardoieste cu Duda, pe „cascaval”, acesta fiind termenul care li se potriveste. Eu tin cu Nicu. Daca tot s-a facut Monarhia muci, mai bine sa toace Nicu banii.
Cand Printul Charles s-a insurat cu Diana, Paris Match a prezentat un grupaj fotografic cu aspirantele, cu soupirantele (de la „a suspina”, in franceza). In acel Paris Match care a facut, semiclandestin, inconjurul Bucurestiului, era si Marguerite de Roumanie. Ce-mi placea, ce imi mai placea Monarhia de abtibild!
E clar, n-am mana buna in politica. Sunt un monarhist rezidual, care l-a votat pe Basescu, in 2004. Cel mai bine mi-a iesit votul in 2009 si 2014, cand nu l-am dat nimanui. Am stat acasa, in turul doi al prezidentialelor. La cat sunt de inspirat, s-ar putea sa-l aleg, data viitoare, pe Iohannis. Cu o singura conditie. Sa fie in finala cu Monica Macovei.
