Mihai Balasescu, politicianul liberal asasinat, a fost in liceu cu mine, la Balcescu (Sf. Sava). Era cu doi ani mai mare si i se zicea Mitza. In prima zi din clasa a noua, ne-am dus cativa boboci pe terenul de sport. Terenul dadea in Stirbei Voda, azi nu mai exista. Acolo se fuma, acolo se vorbea despre gagici si America, acolo se punea la cale furtul cataloagelor, acolo se desavarsea folclorul. Ne-a intampinat un comicar cu par nisipiu si ochelari. „Pescarusilor, io sunt domnul Mitza, batranul Mitza, dar voi sa-mi spuneti nenea Pupilados!”.
Nu l-a luat nimeni in serios. Nici atunci si cred ca niciodata. Cu exceptia politicienilor, desigur. Mitza era prost de gura, disperat sa socheze, de acolo i s-a si tras. Un panglicar simpatic, inteligent, mereu cu replica la el. Tupeist, prea tupeist. Imi amintesc si initiala clasei lui – K, 11 K – o clasa de fotbalisti, dar Mitza habar n-avea de fotbal. Cand se batea mingea, el tinea bazul chitaristilor care cantau „vaco, vaco, ti-am adus un bou, vaco, vaco, sa ti-l fac cadou!”. Spre sfarsitul clasei a unspea, Mitza si-a luat o bataie urata. Normal, mereu si-o cauta. O colega de-a lui de clasa ramasese gravida cu un smecher de la Salonul Spaniol, cu vreo 15 ani mai mare. Fata era in pericol de exmatriculare. Ei bine, tocmai cu iubita unui baiat de oras s-a gasit Mitza sa-si exerseze caterinca! Asa ca omu’ si-a trimis un locotenent, ca sa-l aranjeze pe latraul Balasescu. Nu putea sa-l arda din senin. Il provoca. Mitza era foarte elocvent, dar retorica lui cerea mai multi pumni decat aplauze. Pana la urma, l-a tavalit rau oaspetele liceului nostru.
Dupa revolutie, l-am revazut pe Mitza in CPUN, la mitingurile din ’90-’91 (isi rugase niste colegi de facultate sa strige „de la Tisa pan’ la Nistru, Balasescu prim-ministru!”) si la sediul unui partid – National Democrat, parca, nu mai stiu exact, ningea cu partide in perioada aia – unde era si redactia saptamanalului „Oblio”. Ziar bun, nu cunosc astia tineri subiectul. Mitza cara o geanta cu bani (se intampla in aprilie ’90) si striga la mine „am venit sa te platesc, esti meserias, zici ca am scris io articolele tale!” Asta imi mai lipsea!
Ultima data m-a sunat in urma cu vreo trei ani. Am uitat ce m-a rugat, dar a inceput impetuos, ca intotdeauna. „Imi plac articolele tale din Prosport si emisiunea ta de la Antena 1!”. E inutil sa va povestesc ca aveam, cu cele doua institutii media, aceeasi legatura care exista intre ele.
Dumnezeu sa te ierte, Mitza! Impachetai frumos vrajeala, erai un diliu placut si, oricum, mai serios decat seful tau, Crin Antonescu!
