Un condotier al opiniei fugea pe plaja. Cauta el pe cineva. Sau il fugareau datoriile. Mi-e frica sa scriu cum se numeste condotierul, ca sa nu puna judokanii sa ma bata. Cozmin Gusa il cheama. Dar a zis o chestie interesanta. De fapt, tot ce zice clujeanul e interesant. Gusa i-a povestit lui Octavian Hoandra ca a bagat joggingeala 15 kilometri pe malul Marii si a vazut doar doi oameni citind. Carti, nu facebook pe telefoane.
Pe plajele din Occident, turistul lasa pe sezlong, cand pleaca in apa sau la masa de pranz, o carte cu coperta lucioasa si impermeabila ca o canadiana. Capitalistii cu traditie exploateaza timpul, romanii fac misto, joaca table si beau bere. Dar Gusa exagereaza. El s-a remarcat ca maratonist in zona Mamaia Nord – Navodari. Am fost si eu acolo, mai des decat condotierul. Sunt mai multi cititori decat a vrut sa observe Gusa. Alta-i probema. Depinde ce citesti. Cum sa vii pe plaja cu Dostoievski sau Feuchtwanger? Inseamna ca nu citesti, ci transmiti mesajul „uitati-va la mine!” Ce sa caute pe sezlong o carte de Octavian Paler? O tinea, deasupra ochelarilor de soare, o domnisoara cu rochita de dantela. Dar din aia ieftina, dantela de Pascani (sau Paszkany, domnule Gusa?). Dantela buna e la 300 – 400 de lei metrul. Paler pe plaja! Am avut aceeasi parere despre Paler si cand sustinea Conventia Democrata, si cand se ducea la Antena 3. Anticomunistul care a nascocit sintagma „Epoca de Aur” era un autor sententios, sforaitor, didactic, caznit. Inainte de a ma acuza previzibil – „cum iti permiti tu sa nu stiu ce?” – ii rog pe specialistii in imbalsamat reputatii sa il (re)citeasca pe apodicticul Paler.
Au fost si surprize placute. Am vazut, toata vara, patru persoane (numarul e chiar mare) cu „Avocatul rebel”, un thriller novel de John Grisham. Spionaj, memorii, policier, chestii usurele, placute – astea sunt genurile pe care le foileteaza la plaja oamenii de bun simt, care nu defileaza pe nisip cu cravata sau cu pantofi cu toc. M-am bucurat si cand mi-a sarit in ochi coperta rosie (prima editie) a policierului „Excursie la Tindari”, de Andrea Camilleri, din seria ecranizata „Comisarul Montalbano”. Acest roman de suspans mi l-a recomandat Alin Buzarin, dupa ce m-am intors din Sicilia. E foarte bun, dar il coboara traducerea in romana. Asa se intampla cand tocilarii se dau golani si cauta corespondent pentru dialectul sicilian si pentru argou. Din aceeasi cauza n-am putut citi „Portocala mecanica”. O traducatoare din categoria „Nasoala clasei” incerca sa se exprime ca un cockney – individ de la periferiile Londrei. Sigur ca pot sa iasa si capodopere, atunci cand doua genii, Francois Villon si Romulus Vulpescu, se intalnesc textual peste arcul unei jumatati de mileniu. Villon nu e pentru plaja, grija mare!
In fine, sa nu ratez o alta intalnire, aceea dintre tefeloaze si manualul scolar. Apologetii elitelor muiste au facut mare scandal pentru ca s-ar fi tiparit 1.600.000 de manuale de geografie pentru clasa a sasea, desi n-avem decat 200.000 de elevi in clasa a sasea. S-au prins ei ca e o ciordeala din bani publici, sunt vigilenti. In realitate, s-au tiparit 1.600.000 de manuale pentru toate clasele si pentru toate materiile. Nu glumesc cand sustin ca tefeloazele nu stiu nici sa se pise in oras, de-aia se aduna in Piata Victoriei. Exemplu. Tefelefegiu la o corparatie: „am intrat la Gucci, vizavi de Radisson…” E vorba despre fostul Hotel Bucuresti, construit in anii ’80, asadar nu-i o belea ca a fost redenumit Radisson. Problema e ca hotelul comun Radisson se afla vizavi (nicidecum invers!) de un simbol al Romaniei. Ma refer la Athenee Palace, simbol hotelier, simbol cultural, simbol istoric. Pentru tefeloaza, Radisson si Gucci sunt peste Athenee Palace. Cum povesteam mai sus, gladiatorii de la Rezist nu stiu nici sa se pise in oras. Dar se scarpina in cur, cu seile de biciclete, pe langa Athenee Palace.
