Ucraina ar fi bine să lanseze o contraofensivă separată de cea împotriva trupelor rusești, pentru a învinge dușmani mai perfizi: oligarhii și marea corupție. Puțin probabil să o ajute Occidentul.
Un grup restrâns de oameni de afaceri, mulți dintre ei devenind fabulos de bogați prin manipularea procesului de privatizare a unor companii de stat, și-a consolidat adesea controlul asupra guvernelor slabe prin manevre politice, cum ar fi cumpărarea conglomeratelor media, finanțarea partidelor, mituirea judecătorilor, șantajarea procurorilor și susținerea unor vaste rețele de clientelism, care se extind de la legislatorii și miniștrii de la Kiev până la guvernatorii și birocrații din întreaga țară, notează Politico.
Corupția îi strică socotelile lui Volodimir Zelenski: se teme că Occidentul îl va abandona și că fluxul de arme și bani se va opri. Unii politicieni americani, mai ales republicanii, au numit Ucraina „una dintre cele mai corupte țări din lume”.
Corupția este adânc înrădăcinată, cât și endemică, iar oligarhii țării se vor întoarce – potențial, exact la timp pentru a încerca să culeagă profituri uriașe din sutele de miliarde de dolari necesare pentru a reconstrui Ucraina.
Așadar, atunci când donatorii internaționali ai Ucrainei se vor reuni luna viitoare la Londra pentru cea de-a șasea Conferință anuală de redresare a Ucrainei, aceștia trebuie să le arate contribuabililor și întreprinderilor occidentale cum anume intenționează să asigure transparența și responsabilitatea în procesul de reconstrucție – în caz contrar, nu va fi finanțat pe termen lung.
Pentru Statele Unite, lupta împotriva corupției este esențială pentru continuarea securității și a ajutorului pentru Ucraina. Iar pentru Europa, continuarea parcursului anticorupție de zece ani al Kievului este principala cerință pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.
Între timp, pentru Ucraina însăși, transparența și responsabilitatea sunt vitale pentru a se asigura că banii ajung acolo unde este nevoie de ei și pentru a respecta contractul social post-2014, care urmărește să evite crearea unei noi oligarhii, să limiteze spațiul pentru influența malignă a Kremlinului și să asigure condiții de concurență echitabile pentru a debloca investițiile.
Dar Occidentul este prins într-o capcană. Trebuie să trimită în Ucraina arme și bani, pe spinarea contribuabililor, știind că încercările Kievului de a opri corupția nu au nicio șansă.
Și este nevoit să accepte situația, deoarece operațiunea de curățenie a societății ucrainene nu se compară cu riscurile implicării într-un conflict direct cu Rusia.