Ultima dată când Vladimir Putin a pus piciorul pe pământ chinezesc, a plecat acasă cu promisiunea unui parteneriat „fără limite” din partea președintelui Xi Jinping – un “prieten drag”, dar care a ales mai degrabă calea prudenței cu Rusia în contextul războiului din Ucraina.
Acum, liderul la Kremlin se întoarce la Beijing destul de slăbit, având nevoie de sprijinul economic și geopolitic al Chinei și de o cale de ieșire din izolarea pe care și-a provocat-o singur.
Întâlnirea dintre cei doi lideri va fi umbrită în mod inevitabil de conflictul dintre Israel și gruparea militantă Hamas – desemnată organizație teroristă de către SUA, relatează Bloomberg. Secretarul de stat american Antony Blinken a îndemnat China să se folosească de legăturile sale de prietenie cu Iranul – care sprijină Hamas – și de influența sa mai largă în Orientul Mijlociu pentru a împiedica escaladarea conflictului.
Presiunea asupra lui Xi și, indirect, asupra lui Putin, care este, de asemenea, apropiat de Teheran, pentru a acționa în legătură cu criza este posibil să se intensifice.
Pe de altă parte, în cele 20 de luni de la invazia din Ucraina, dependența Rusiei de China a ajuns în fiecare aspect al economiei sale.
Exporturile Chinei către Rusia au crescut cu 57% până acum în acest an. În septembrie, yuanul a reprezentat aproape jumătate din valoarea tuturor tranzacțiilor valutare de la Moscova – față de doar 0,4% în ianuarie 2022. China este în prezent cel mai mare importator de combustibili fosili din Rusia, livrările de cărbune fiind mai mult decât duble din 2020.
Putin va participa miercuri la Forumul Inițiativei Belt and Road, dar are în vedere și un acord pentru un nou gazoduct, Power of Siberia 2.
La rândul său, Xi caută o Rusie de încredere care să fie un partener puternic în construirea viziunii sale asupra unei ordini mondiale alternative. Una bazată pe o veche neîncredere reciprocă față de Occident – în special față de SUA și aliații săi militari – și pe dorința de a-și consolida propria poziție pe insula Taiwan, pe care o consideră o provincie separatistă, dar pe care Washingtonul s-a angajat să o sprijine.
Într-adevăr, dacă China ar invada Taiwanul – o perspectivă puțin probabilă în viitorul apropiat – Rusia s-ar putea dovedi crucială în asigurarea aprovizionării cu combustibil și, eventual, în asigurarea unei acoperiri politice în cadrul Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.
Dar unii analiști consideră că China obține puține lucruri din această relație, în afară de o nouă piață pentru mașinile, televizoarele și smartphone-urile sale și de prețuri mai reduse pentru petrolul și gazele rusești.
„Cred că Putin nu este un partener ideal pentru Xi Jinping”, a declarat Jakub Jakobowski, director adjunct la Centrul pentru Studii Estice din Varșovia. „El este din ce în ce mai mult o povară pentru Xi pe plan intern pentru acele părți ale elitei chineze care nu vor să subscrie la această mare aventură pe care a început-o Rusia”.
Xi încearcă să găsească un echilibru: nu a oferit Rusiei niciun ajutor militar major care ar putea provoca sancțiuni americane împotriva Chinei, și dorește o relație stabilă cu Washingtonul – pare probabil să se întâlnească cu președintele Joe Biden în noiembrie.
În plus, Xi are preocupări mai imediate acasă. O încetinire economică a Chinei ridică potențialul pentru mai multe tulburări sociale.
De asemenea, Statele Unite înăspresc restricțiile la exportul de tehnologie avansată, UE analizează subvențiile acordate de China pentru vehiculele electrice, iar unii vecini asiatici au sporit cheltuielile militare pe fondul creșterii tensiunilor legate de Taiwan.
Pe termen mai lung, Moscova are nevoie de Beijing pentru a investi în producția internă. Sectoare precum industria auto au nevoie de ajutor pentru a umple golul lăsat de companiile occidentale.
Rămâne de văzut cum va evolua parteneriatul între Rusia și China, dar e posibil ca doar pentru Putin să devină o necesitate “fără limite”.