Ce-mi este că rămâne președinte Klaus Iohannis, ce-mi e că vine în locul lui un alt pasionat de plimbări pe bani publici, tot un drac! Numele vehiculate a candida din partea coaliției pro-Europa pentru șefia statului sunt cele mai proaste alegeri din câte puteau fi. Personaje lipsite de coloană vertebrală, cu firi răzbunătoare, care și-au arătat limitele profesionale în atâția ani nu pot reprezenta soluții viabile pentru cea mai importantă funcție în stat! Despre faptul că voința românilor este în continuare ignorată, nici nu mai vorbim, dar o vor face oamenii la vot… încă o dată și încă o dată, de câte ori va fi nevoie pentru curățarea clasei politice.
„Nu am avut nici acum, nici altădată nicio discuție cu niciunul din liderii vreunui partid din această coaliție pe subiecul acesta. Eu nu mi-am declarat dorința, intenția (…) Dacă cineva mi-ar face o propunere, voi da un răspuns”.
Crin Antonescu are dreptate. Într-adevăr, nu a vorbit cu niciunul dintre liderii vreunui partid din actuala coaliție și asta fiindcă el se vede trimisul în România al dumnezeului de la Bruxelles – Ursula von der Leyen! Vocal peste măsură și atent la cui dă „calde”, Antonescu lasă să se creadă faptul că are spatele asigurat și, prin desemnarea lui drept candidat la „prezidențiale”, coaliția PSD-PNL-USR-UDMR și-ar face sieși un favor punându-se bine cu regina contractelor din timpul pandemiei Covid.
România se întoarce în 2014
Puțină istorie nu strică, totuși, asta ca să nu uităm cu cine avem de-a face. Crin Antonescu și Eduard Hellvig, celălalt nume vehiculat a intra în cursa pentru Cotroceni, sunt personajele liberale care, în 2011, negociau cu PSD (Victor Ponta şi Liviu Dragnea) alianța USL. Totul a mers bine, iar după numai un an, președintele Traian Băsescu era suspendat de Parlament și Crin Antonescu devenea preşedinte interimar. Manevra nu a avut, însă, și finalitate fiindcă pragul de prezenţă la referendum nu a fost atins, iar Petrov și-a păstrat funcția.
Povestea de iubire s-a rupt în 2014, când primul-ministru Victor Ponta a refuzat să-l numească vicepremier şi ministru de Interne pe liberalul Klaus Iohannis (primar al Sibiului la momentul respectiv). Au venit alegerile europarlamentare (mai 2014), iar PNL a luat doar 15%, Antonescu fiind schimbat cu Iohannis din fruntea partidului.
Continuarea, una de tristă amintire pentru România, o cunoaștem – Klaus Iohannis a candidat la „prezidențiale” și a câștigat, iar cel care i-a condus campania electorală, Eduard Hellvig, a fost numit director al SRI.
Cum deschide gura, cum minte
Acest Mircea Geoană 2, doar că mult mai slab și neinstruit, și-a început campania cu o minciună. Vedeți asemănările?
Crin Antonescu spune că fără USR nu se putea face un guvern care să ducă mai departe lucrările începute – „Cine condamnă PSD și USR că stau la discuții și încearcă să construiască un guvern trebuie să le dea alternativa. Adică, de ce ar fi mai onorabil ca USR să stea la masă cu doamna Șoșoacă sau PSD cu POT? Este singurul lucru pe care aceste partide îl pot face”. Cum așa? Nu este deloc „singurul lucru”. PSD, PNL, UDMR și minoritățile ar fi putut scoate o majoritate în Parlament, chiar dacă la limită. De ce este nevoie de USR în viitorul Executiv dacă nu pentru a promova directivele globalismului soroșist?!
Iar prin minciuna aruncată, Crin Antonescu trădează purtarea unor discuții cu liderii USR. Prea ușor a acceptat Elena Lasconi să nu candideze, în condițiile în care până mai ieri urla peste tot că va fi prima femeie președinte din istoria României. De ce laudă și apreciază Antonescu USR-ul dacă nu pentru voturile neomarxiștilor progresiști?
Ca dovadă că se gândește foarte serios să candideze, Crin Antonescu arată că și-a făcut, deja, calculele pentru alegerile prezidențiale – a descoperit diferențe „foarte mari” față de momentul 2009, când a candidat și a ieșit încă din primul tur – „Cu 20% din voturi în 2009 nu am reușit să intru în turul II, în timp ce astăzi, cu puțin peste 20%, s-a obținut primul loc. E cu totul altul desenul politic al României”. Cum îl vede pe viitorul președinte? „Să aibă o convingere fermă, de nezdruncinat în vocația și direcția occidentală a României, care să aibă interiorizată această valoare și această convingere”.
E clar, nu a înțeles nimic din votul exprimat de români la 24 noiembrie: țara nu vrea un președinte-ghiocel, o altă slugă devotată doar intereselor occidentale! Oamenii s-au săturat să fie conduși de „președintele Occidentului”, ei vor să vadă „președintele României” la Palatul Cotroceni. De aceea, acum, caută un alt tip de lider, un reprezentant al valorilor românești, nu al celor impuse de Vest. Românii vor dreptate, demnitate și onoare, nu mai au chef să plătească facturi la energie companiilor din străinătate, nu mai acceptă să consume toată marfa refuzată/neconformă din Vest.
România sărăcește, în timp ce profitul Europei crește!
Trump – Hellvig, o relație imposibilă
România a avut 10 ani un președinte plictisit de țara asta și fără chef de muncă, nu-i mai trebuie un altul la fel. Crin Antonescu este soțul soției și nimic altceva, doar un breloc de care sunt agățate câteva dintre interesele Bruxellesului condus de Ursula von der Leyen.
Se vorbește și despre Eduard Hellvig ca posibil candidat, dar numele său pare imposibil de alăturat, într-o relație, cu cel al președintelui ales al Statelor Unite. Fostul șef al SRI este doar unul dintre zecile de mii de studenți formați cu bursă primită de la Fundația Soroș pentru o Societate Deschisă. Îl vedeți pe Trump stând la masă cu omul lui George Soroș, dușmanul de moarte al republicanilor?
Cel mai probabil, noua coaliție pro-Europa (PSD-PNL-USR-UDMR) nu a deschis niciun canal de comunicare cu viitoarea conducere de la Casa Albă, altfel ar fi aflat că Donald Trump nu face afaceri cu globaliștii.