UDMR vrea limba maghiară și în instanță

Deputații UDMR vor ca și înscrisurile depuse în instanță la diferitele acțiuni în justiție să fie în limba maghiară, fără ca petenții să mai efectueze și traducerea acestora. Astfel, judecătorii vor trebui să se ocupe de traducerea acestor documente, pe cheltuiala Ministerului Justiției.

Obligația de a traduce în română înscrisurile din limba maghiară depuse în instanță este considerată discriminare de către deputații UDMR. Aceștia au invocat au invocat articolul 4 din Constituție, care stipulează că România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială .

Totodată, potrivit articolului 128 din Constituție, privitor la folosirea limbii materne și a interpretului în justiție, procedura judiciară se desfăşoară în limba română, iar cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice. Modalităţile de exercitare a acestui drept inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi. Parlamentarii maghiari consideră că interpretarea articolului 128 ar trebui să fie aceea că cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul de a-și folosi limba maternă atât oral, cât și scris în fața instanțelor de judecată, fără ca aceasta să le implice cheltuieli suplimentare, ceea ce înseamnă că toate cheltuielile care privesc traducerile, respectiv interpreții se suportă de către statul român.

”Aceleași prevederi se regăsesc și în Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, ratificată de România prin legea 282/2007. În concret, România s-a angajat cu privire la utilizarea limbilor minorităților naționale din țară în justiție, în cadrul proceselor civile, inclusiv la permiterea administrării de documente și probe în limbile regionale sau minoritare, dacă este necesar prin recurgerea la interpreți și traduceri și să ia măsuri fără ca acestea să atragă cheltuieli suplimentare pentru cei interesați”, se arată în proiectul legislativ al parlamentarilor UDMR, pentru completarea Codului de Procedură Civilă.

Pentru discriminare, doar contravenție

Discriminarea este o contravenție care poate avea un efect deosebit de negativ în societate, aceasta fiind cauza pentru care prevenirea și sancționarea tuturor faptelor de discriminare este reglementată la nivelul UE printr-o directivă, mai arată deputații UDMR. Aceștia se plâng de faptul că noul Cod de Procedură Civilă prevede doar că atunci când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoțite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. ”Această prevedere este legitimă la modul general, cu referire de exemplu la înscrisuri depuse de către un cetățean străin, redactate în limba lui, dar în același timp, practic, anulează drepturile cetățenilor români aparținând minorităților naționale, pentru că atât traducerile efectuate de un traducător autorizat, cât și legalizarea unei traduceri costă bani. Deci dacă un cetățean român care aparține unei minorități naționale dorește să facă uz de un înscris redactat în limba sa maternă atunci acesta implică cheltuieli suplimentare”, se precizează în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

Cheltuieli din bugetul Ministerului Justiției

Pentru a elimina această discriminare, cum o numesc deputații UDMR, soluția propusă este de modificare a Codului de Procedură Civilă. Astfel, toți cetățenii care aparțin minorităților naționale vor avea dreptul de a înainta înscrisuri către instanță în limba lor maternă. Responsabilitatea traducerii acestora va reveni instanțelor, pe cheltuiala Ministerului Justiției.